Bugetul pe 2017 – blana ursului din padure sau cum se impart banii care nu exista

Intors din Republica Moldova, unde m-am aflat intr-o scurta misiune in calitate de consultant extern pe probleme de fiscalitate, am nimerit in plin razboi intern pe tema bugetului pe 2017.

Astazi, asistam la un razboi politic pe tema repartizarii resurselor bugetare, insa intreaga situatie seamana cu parabola impartirii blanei ursului din padure!

Stimati domni cu functii de decizie ai statului roman, chiar nici o vorba in dezbaterea publica despre cum veti reusi atragerea de venituri suplimentare in masura sa compenseze ultima etapa a relaxarii fiscale si cresterea cheltuielilor general constante ale bugetului (salarii, pensii, asistenta sociala, etc.)?

Chiar va intereseaza numai „imparteala” de la buget? Imi permit sa atrag public atentia, din respect fata de adevar, asupra urmatoarelor aspecte:

  • anul trecut s-au realizat 223 md lei venituri fata de programul de la ultima rectificare din noiembrie de 235 md lei;
  • influenta ultimei etape de relaxare fiscala din 2017 in diminuarea veniturilor este de cca 8 md lei (TVA, supracciza, taxa pe stalp, etc);
  • cresterea economica pe care contati (4-5%) nu se „transfera” integral si proportional in cresterea veniturilor bugetare lucru intamplat cu prisosinta si in 2016 pentru ca asistam la o scadere accentuata a ponderii colectarii veniturilor in PIB;
  • optimismul afisat in atragerea de fonduri comunitare in anul 2017 trebuie ponderat spre minim, cele 4 miliarde de euro planificate fiind o tinta de neatins;
  • distributia poverii fiscale pe categorii de impozite (indirecte, directe, contributii) comparativ cu distributia din statele membre UE cu performanta in colectare „incurajeaza” existenta unui gap (decalaj) fiscal ingrijorator (cca 30% din TVA nu se colecteaza!);
  • gradul de conformare voluntara in tara noastra (de cca 80-85%) este unul dintre cele mai scazute din Europa!!! In acest context eliminarea formularului 088, viitoarea lege a preventiei, etc., va face ca presiunea pe conformare sa scada spre zero iar rezultatele inspectiei fiscale si ale Antifraudei se indreapta spre un minim istoric.

Relaxarea fiscala a guvernului Ponta a fost facuta cu adoptarea concomitenta a unor masuri drastice pentru combaterea evaziunii si cresterea conformarii fiscale. Ambele masuri („stick and carrot”) aveau in vedere o crestere sustinuta a veniturilor si a ponderii colectarii in PIB, adica ceea ce s-a realizat cu varf si indesat in anul 2015.

Relaxarea fiscala care nu are drept consecinta cresterea veniturilor bugetare pe seama conformarii sporite si a largirii bazei de impozitare este un exercitiu periculos pentru viitorul Romaniei.

Daca mai crestem si cheltuielile structurale este usor de inteles unde vom ajunge!

Asa ca, lasati naibii razboiul politic pe impartirea blanei ursului din padure si focusati-va pe colectarea veniturilor, adica pe cresterea capacitatii administrative ANAF. Si o ultima remarca: aruncati peste bord toti diletantii plantati de tehnocrati in functii de conducere si nu lasati sa se urce in caravana voastra victorioasa in alegeri alti „invartiti” ai momentului…

P.S. 1 Astazi, aproape ca ma pufneste rasul cand imi aduc aminte cum conducerea ANAF a fost decapitata brusc pe baza mizerablilei facaturi numite dosarul penal „Partida Romilor”. Sa va fie de bine, ticalosilor facatori de dosare!

P.S. 2 Stiti foarte bine ca am avertizat in repetate randuri asupra dezastrului tehnocrat lasat mostenire la MFP/ANAF: nerealizarea cu peste 10 md lei fata de program, colectare sub orice critica la TVA, atingerea limitei de jos a capacitatii administrative ANAF (numirea unor catastrofe profesionale pe functii, blocarea activitatii Unitatii de Imprimare Rapida, functionarea in regim de avarie a infrastructurii IT, paralizarea activitatii Antifraudei, etc.), realizarea unui minim istoric (29,5%) a ponderii colectarii in PIB precum si  nepriceperea cronica a ministresei Dragu in „coordonarea” activitatii ANAF. De aceea, am datoria de a avertiza si de aceasta data cu privire la riscurile care planeaza asupra finantelor tarii.