DEZVALUIRE: Istoria secreta a ingroparii proiectului de informatizare a ANAF de catre alianta neasteptata dintre „Guvernul meu” si „Gruparea Pablito”!

BONUS: povestea monopolului IBM si a auditului comandat de IBM, in epoca tehnocrata, tocmai la KPMG, firma de unde se detasase seful ANAF de la acel moment

Rezumat:

– Pe data de 26 aprilie 2013 board-ul BM aproba Proiectul de Modernizare a Administratiei Fiscale (RAMP). Cvasi totalitatea aplicatiilor ANAF erau si sunt la acest moment sub monopol IBM, monopol care ar fi disparut dupa implementarea RAMP.

– Desi au existat intarzieri, proiectul a inceput si mers doar inainte cat timp am fost presedinte ANAF, fiind considerat una din prioritatile de grad 0. Am crezut si cred cu tarie ca fara RAMP relatia ANAF- cetateni – buget nu va evolua NICIODATA. Stadiul si trendul implementarii erau pozitive.

– Intarzierile erau de asteptat, de catre cunoscatori, in conditiile date (angajati care lucrau peste program fara sa fie platiti in plus, dificultatea sporita care nastea probleme noi non-stop, intr-un proiect gigantic). Analfabetii in administrarea fiscala urlau ca „nu merge domne’ treaba ca in Germania”. Proiectul era in plina implementare, cu rezultate notabile dat fiind resursele.

– In 2016 a inceput misiunea „Vreau Guvernul meu”. Astfel, conducerea ANAF a fost „decapata” (subsemnatul plus cei trei vicepresedinti s-au trezit peste noapte, la propriu, cu niste facaturi de dosare penale care au inceput deja sa fie clasate).

– Tot in 2016, la MFP si ANAF sunt numiti tehnocratii care, pe de-o parte stopeaza proiectul RAMP, pe de alta parte incep sa demobilizeze angajatii prin inaintarea de plangeri penale dintr-un populism gretos care a facut foarte mult rau Romaniei.

– Conducerea tehnocrata MFP-ANAF a blocat atat instalarea centralizata a SIAC (vezi in text ce e SIAC) fara de care RAMP-ul devenea imposibil de realizat, cat si constructia noului sediu ANAF/Centru de date (bazat pe standarde TIER 4, cele mai inalte existente pe plan mondial). Doua prostii uriase, pe masura competentelor, ce-i drept.

– Tot tehnocratii, in mod ciudat, nu realizeaza NIMIC din lista de achizitii, de care ANAF avea nevoie ca de aer.

– Vine 2017 si „Gruparea Pablito” preia controlul MFP-ANAF. In ce priveste ANAF si RAMP, au luat urmatoarele decizii, care desavarsesc tampenia tehnocrata: au distrus Directia de tehnologia informatiei din ANAF, transformand-o intr-o noua directie a MF, intitulata pompos Centru National de Informatii Financiare (CNIF) si, lucrul cel mai grav, renuntarea oficiala la proiectul RAMP.

– Cercul se inchide iar proiectul de modernizare ANAF de care ar fi beneficiat intreaga Romanie (privat+stat) este ingropat. La fel si modernizarea Fiscului. Munca serioasa pentru niste procurori onesti de-abia de acum ar trebui insa sa inceapa!

Preambul

In ultimele zile au aparut in spatiul public mesaje de puternica ingrijorare fata de soarta sistemului informatic al ANAF cat si asupra stadiului derularii proiectului de modernizare a administrarii fiscale derulat impreuna cu Banca Mondiala (RAMP). Fiind implicat in mod nemijlocit in acest subiect va prezint, intr-o maniera foarte succinta opinia mea, dupa zile si nopti de studiu documentar, analize si discutii cu specialisti in domeniu, decizii luate in virtutea functiei detinute, intr-un cuvant o opinie bazata pe o experienta traita.

Fac precizarea din capul locului ca subiectul este extrem de vast si complicat. De aici dificultatea de a-l face sa fie pe intelesul tuturor, mai ales daca contextualizam acest subiect la ghemul de interese si subiectivismul inerent al celor implicati.

Introducere

La inceputul lunii februarie 2016 m-am trezit citat la DNA intr-o cauza de care nu aveam nici cel mai mic habar. La cateva ore de la citarea mea la DNA, dupa ce ministrul Dragu Anca mi-a cerut demisia (saraca, oricum nu intelegea mai nimic din ceea ce se intampla in jurul ei!) aveam sa trimit tuturor salariatilor ANAF pe intranet un mail in care ii informam ca ma aflu in fata “unei ticalosii bazate pe un dosar penal fabricatsi ca “acțiunile unui procuror conduc le destabilizarea unei instituții vitale pentru statul român care trebuie să finalizeze următoarele actiuni, în această perioadă: (…)- stabilizarea infrastructurii IT din domeniul fiscal și vamal, aflată la limita colapsului, până la finalizarea proiectului de modernizare desfășurat cu Banca Mondială, urmând să fie luate decizii majore referitoare la rezolvarea acestei situații”.

Va reamintesc ca la acea data ceilalti doi vicepresedinti ai ANAF erau in diferite stadii “in penal”, la acelasi DNA. Se daduse ordin de zi pe unitate binomului: extirpati din sistem oamenii lui Ponta! Iar eu eram asimilat complet incorect si neadevarat drept un om de-al lui Ponta. Se pregatea asezarea in functiile statului roman a reprezentantilor “guvernului meu”!

Si, uite asa, a inceput debandada in ANAF si fuga de raspundere a tuturor celor care aveau sa urmeze la conducerea MFP/ANAF. Totul a culminat cu mandatul habarnistului Misa.

De atunci, au trecut doi ani de zile. S-a intamplat exact ceea ce intuisem si prevenisem in continutul acelui mail. Suntem in 2018 iar spre sfarsitul anului viitor noul sistem informatic de management al veniturilor statului  din cadrul proiectului RAMP ar fi trebuit sa fie in functiune. Va asigur ca nu va fi nici in 2030!. De aceea doresc sa va arat cat a costat si va costa contribuabilul roman prostia decidentilor din “guvernul meu” si din guvernele succesiv instalate si demolate de Dragnea de a bloca si in final de a renunta de facto la proiectul cu Banca Mondiala (BM).

Istoric modernizare sistem IT din ANAF

In anul 1998 a inceput prima etapa de modernizare a centrului de date al MFP tot printr-un proiect al Bancii Mondiale. S-au achizitionat primele echipamente de tip server cu procesoare, echipamente de stocare, statii de lucru si imprimante pentru aparatul central si teritorial. Toate aceste echipamente au fost furnizate, instalate si puse in functiune de firma IBM.

UE avea sa aprobe un program multianual PHARE 2003-2006 de modernizare IT a MFP/ANAF pe baza caruia, pana in anul 2009, au continuat  achizitiile succesive de servere, echipamente de stocare si platforme software IBM. De asemenea, in aceasta perioada a fost creat si depozitul de date al ANAF si a inceput realizarea Centrului Secundar de Date de la Brasov bazate de asemenea pe tehnologie hardware si software IBM.

Pe langa proiectele de retehnologizare hardware si software, in cadrul programelor PHARE, incepand cu anul 2005 a inceput implementarea mai multor proiecte de asistenta tehnica de reproiectare a principalelor aplicatii ale MFP-ANAF si al caror contractant a fost acelasi IBM.

De asemenea, Sistemul Electronic de Plati al Trezoreriei Statului (platforma SWIFT), este construita, aproape in integralitatea ei, din echipamente in tehnologie IBM.

Dupa anul 2009 cand programul multiannual PHARE 2003-2006 s-a finalizat, s-au realizat proiecte finantate de la bugetul propriu atat de achizitii de bunuri hardware si software cat si de servicii de intretinere echipamente, proiecte care au continuat si au asigurat sustenabilitatea proiectelor PHARE. Astfel incepand cu anul 2009 pana in anul 2012 in fiecare an s-a asigurat o continuitate in upgradarea echipamenetelor deja existente dar si o crestere semnificativa a puterii de calcul si de stocare, toate aceste echipamente fiind de productie IBM.

Incepand cu anul 2010 s-au realizat doua acorduri cadru pentru intretinerea echipamentelor hardware (servere) al carui contractor principal a fost si este IBM, care au fost valabile pana in 2016. De asemenea in anul 2010 a fost realizat un alt acord cu IBM, in cadrul caruia in aceasta perioada s-au realizat mai multe contracte subsecvente care au avut ca obiectiv implementarea mai multor cerinte venite de la Uniunea Europeana.

Asadar pana la preluarea de catre mine a functiei de presedinte ANAF (aprilie 2013) exista o relatie de lunga durata cu IBM, tehnologiile de acest tip, atat hardware cat si software, stand la baza cvasi-totalitatii platformelor si sistemelor IT, cele mai importante si cele mai critice ale MFP – ANAF. Aceasta relatie, care ar putea fi definita ca o “captivitate” de tip monopol, a presupus pana astazi cheltuirea unei sume de cca. 100 de milioane de euro de la bugetul statului, din fonduri UE sau imprumutate de la BM.

Inceputurile RAMP

Pe data de 26 aprilie 2013, board-ul BM avea sa aprobe Proiectul de Modernizare a Administratiei Fiscale (RAMP). Ca o coincidenta, exact in jurul acelei date aveam sa fiu numit de catre premierul Ponta sef al ANAF.

Anterior, guvernul Ungureanu aprobase un memorandum care a stat la baza negocierilor cu BM in care erau prevazute si obligatiile asumate de partea romana dintre care mentionez: reducerea numarului de unitati de administrare fiscala prin regionalizare, asigurarea unui sediu si infrastructura suport necesara desfasurarii activitatii Centrului de Date ANAF precum si mentinerea in stare de functionare al sistemului informatic existent pana la punerea in functiune in 2019 a RAMP.

Ministrul Chitoiu, printre putinii ministri ai finantelor buni cunoscatori ai activitatii si nevoilor ANAF unde fusese presedinte, a sprijinit puternic incheierea acordului de imprumut cu Banca Mondiala care avea sa fie ratificat de parlament la 27 iunie prin Legea 212/2013.

Proiectul (RAMP) intra astfel in efectivitate pe 9 august 2013 si urma sa fie derulat pe parcursul a 5 ani avand ca data stabilita pentru implementare finala 3 martie 2019. Adica exact peste un an de astazi incolo!

Valoarea imprumutului contractat era de 70 mil euro (cca 91 mil dolari) alocati dupa cum urmeaza: achizitii echipament informatic si suport-72,7%, achizitii servicii tehnice-4,8%, asistenta tehnica (consultanta)-17,2% si instruire si formare personal-5,3%.

Separat de proiectul RAMP se derulau doua proiecte majore cu finantare consistenta UE: rescrierea proceselor de activitate si, mai ales, implementarea noului Sistem Informatic Centralizat de Administrare a Creantelor (SIAC), ambele necesare realizarii proiectului RAMP.

Asadar, principalul scop al RAMP era implementarea unui sistem informatic integrat de administrare a veniturilor (COTS RMS) care sa sustina functiile operationale ale ANAF, managementul conformarii pe baza de analiza de risc si comunicarea cu contribuabilii pe baze electronice.

Prin urmare, la preluarea functiei de presedinte ANAF, acordul cu BM era negociat si nu imi ramanea de facut decat sa ma angajez cu toata puterea de munca in implementarea acestui proiect.

La plecarea in functie, pe 12 februarie 2016, “fraudator” de fonduri europene dupa mintea lui Tulus&co, dupa nici trei ani de activitate, toate coordonatele  din Proiect erau realizate cu o mica intarziere recuperabila fata de graficul asumat, adica: reorganizarea si regionalizare activitatii, obtinerea terenului si proiectarea pentru sediul ANAF/Centru de Date precum si initierea procedurilor de achizitii necesare functionarii sistemului IT existent pana la data finalizarii RAMP.

Concomitent echipa de implementare RAMP, care desfasurase o activitate exceptionala, realizasera toate etapele Proiectului prevazute pe toate cele 12 subcomponente si 23 de proiecte de consultanta, finalizase caietul de sarcini si lansase achizitia noului sistem IT de tip COTS, cumparat la cheie ca si solutie informatica predefinita adica asa cum se angajase statul roman in relatia cu BM. Mii de ore de munca a celor mai bine pregatiti profesional dintre angajatii ANAF membri ai echipei de proiect cat si coordonatorii directiilor de specialitate, oameni care nu erau platiti cu nici un leu in plus fata de salariul functiei de baza, sustinusera derularea aproape fara cusur a Proiectului. Va invit sa consultati pe www.anaf.ro la sectiune RAMP laborioasa lor activitate!

Fata de anvergura Proiectului o eventuala intarziere de 12 luni a operationalizarii noului sistem IT era absolut de inteles, mai ales ca totul se realiza prin meritul exclusiv al unor profesionisti constiinciosi intr-o indiferenta condamnabila a multor factori de decizie.

Totodata realizasem o presiune nemaintalnita pe conformarea voluntara si combaterea evaziunii in asa fel incat anul 2015 veniturile colectate aveau sa intreaca cele mai optimiste asteptari si sa inregistreze chiar o crestere a ponderii in PIB in conditii de relaxare fiscala accentuata, fata de care, va reamintesc, echipa FMI-CE-BM avusese o opozitie constanta.

Din imprumutul acordat de BM se trasesera la plecarea mea cca 15 mil USD, corespunzator etapelor parcurse.

Ciudata epoca tehnocrata din MFP-ANAF. Cum au blocat RAMP!

In mod cu totul neasteptat, dezastrul avea sa se prefigureze odata cu venirea “tehnocratilor” in MFP/ANAF. Complet nepregatiti profesional, gargaragii pe teme inoculate in creier de propaganda talibana, dirijati cu capastrul oamenilor din servicii, aveau sa faca mai nimic. Sau mai bine zis aveau sa puna bazele distrugerii a tot ceea ce se facuse pana atunci.

Pe scurt, i-au inlocuit pe unii (sau au plecat ei speriati de incompetenta noilor sefi) din zonele cheie ale implementarii Proiectului si ale asigurarii preconditiilor asumate. Astfel, toate, dar absolut toate achizitiile de upgrade si mentenanta necesare ca aerul actualului sistem IT au fost sistate cu o inconstienta vecina cu prostia. Resursele sistemului (stocare, procesare) erau complet epuizate inca de pe vremea cand eram eu acolo. Au inceput rafuiala si tracasarea angajatilor printr-o avalansa de “inaintari” de dosare la DNA care au blocat imediat asumarea raspunderii in lantul decizional ANAF. In mintea lor aceasta “actiune” era necesara atata timp cat Tulus, Portocala&co transformasera fosta conducere ANAF in penali monstruosi!

Preacinstitii tehnocrati au mai avut o initiativa curioasa. La presiunea IBM au acceptat auditul firmei KPMG (e doar o coincidenta ca de aici tocmai venise noul presedinte ANAF, dl. Doros!) privind licentele IBM care ar fi fost utilizate de ANAF si neplatite. Si KPMG, in raportul intocmit, cu date profund incerte si cel putin discutabile, au stabilit ca ANAF ar mai avea de plata IBM cu mult peste 100 de mil usd!!!

Ca intre timp acelasi IBM avea sa devina ofertant pentru COTS este iarasi doar o coincidenta! Mai apoi, IBM si-ar fi redus “pretentiile” la numai 35-40 de mil usd, dar toti dintre decidentii MFP/ANAF fug ca dracu de tamaie in a lua o decizie. Ii inteleg pe deplin. Abia s-a prescris afacerea Microsoft!

Ca si cum aceasta nu ar fi fost indeajuns au blocat complet (evitand fie o intelegere fie un litigiu in instanta cu furnizorii, asocierea E&Y-Bull) instalarea centralizata a SIAC fara de care RAMP-ul devenea imposibil de realizat.

Apoi, pe motiv de costuri prea ridicate au sistat constructia noului sediu ANAF/Centru de date. O decizie de o inconstienta si o prostie fara margini! Aici s-au folosit de o intoxicare proprie lozincii “coruptia ucide”.

Asa cum rezulta din studiul de fezabilitate, constructia unui nou Centru de Date, in incinta arealului Serviciului de Telecomunicatii Speciale (STS), bazat pe standarde   TIER 4, cele mai inalte existente pe plan mondial (vezi si https://www.colocationamerica.com/data-center/tier-standards-overview.htm) ar fi avut un cost estimat maxim de cca 3500 euro/mp. In executie, pe baza de oferte la licitatie costurile ar fi scazut oricum cu min 30%.(vezi si https://www.anuala.ro/proiecte/2016/159/ ). Insinund ca in spatele adoptarii unei astfel de solutii constructive ar sta ascunsa vreo spaga, mintea lor imbibata de prostie lozincarda a hotarat ca e mai bine sa achizitioneze o constructie de-a gata pentru aceiasi destinatie. Eventual de la vreun “client” politic!

Colac peste pupaza, printr-o schimbare de macaz ciudata, la mijlocul lui 2016 nu mai reinoiesc contractul de mentenanta cu IBM-ul dar nici nu asigura conditiile tehnico-materiale ale migrarii pe o alta tehnologie a datelor/aplicatiilor existente!!! Concomitent, din lista de achizitii lasata de mine in februarie, necesara ca aerul mentinerii in viata a sistemului informatic, nu realizeaza nimic, dar absolut nimic.  Dezastrul total se prefigura in viitorul apropiat!

Mafiotii lui Pablito profita de tampenia tehnocrata si ingroapa definitiv RAMP

In anul 2017 si cele doua luni scurse din anul acesta, cele doua echipe de conducere ANAF care s-au succedat , una mai slaba decat cealalta, dar ambele aflate de facto sub “umbrela” incompetentului Ionut Misa, preocupat doar de plasarea oamenilor sai pe functii, aveau sa desavarseasca opera tehnocrata.

In mai 2017 se inregistra primul incident deosebit de grav in sistemul IT-ANAF soldat cu pierderea unui volum de date imens. De aceea se cuvine sa enumeram lipsurile care fac iminent spectrul colapsului: sediu nou centru de date, mentenanta IBM, infrastructura suport (un nou grav litigiu cu furnizorul de generatoare electrice/chillere, etc.), centralizare SIAC, achizitii licente, migrare de pe tehnologia IBM, litigiu licente IBM utilizate, achizitii capacitate suplimentara de stocare/procesare, s.a.

In schimb au trambitat ca au gasit solutia fericita: transformarea directiei generale de tehnologia informatiei din ANAF intr-o noua directie a MFP intitulata pompos Centru National de Informatii Financiare (CNIF) si, lucrul cel mai grav, renuntarea de facto la proiectul RAMP.

Se impune intrebarea: in era digitalizarii ce mai ramane din ANAF, presupunand ca s-ar reusi construirea unui nou sistem informatic performant, daca “inima” acestei institutii este externalizata?. Dar despre acest subiect poate voi reveni pentru a va face sa intelegeti cum se iau decizii in sprijinul unor persoane/grupuri de interese.

Ceea ce este mult mai grav abia de acum urmeaza. CNIF/MFP si ce a mai ramas din ANAF nu au nici resursa umana si nici cunostintele necesare despre tehnologiile moderne IT existente astazi pentru a mai implementa singuri sisteme/aplicatii similare unui COTS (Commercial Off The Shelf). In cadrul RAMP aveam un consultant integrator responsabil ca interfata cu furnizorul solutiei predefinite COTS (care ingloba zeci de aplicatii deja integrate intre ele) si se putea contracara astfel o noua “captivitate” gen IBM in favoarea unui dezvoltator IT. Sau tocmai de aceea nu s-a mai dorit RAMP?

Mai mult, operationalizarea COTS ar fi pus stavila sarabandei schimbarilor legislative din domeniul fiscal. Pentru ca orice schimbare legislativa ar fi trebuit mai intai testata pe noua platforma IT. Nu credeti ca asa ar trebui sa functioneze lucrurile mai ales intr-un stat unde instabilitatea legii creeaza cosmaruri mediului de afaceri?

Cat costa pe contribuabilul roman toate efectele prostiei procurorilor care au decapitat vechea conducere ANAF si a gastii tehnocrato-psdiste aflate succesiv la guvernare?

Asadar, dupa ce am cheltuit deja cu un sistem IT aflat in pragul colapsului cca. 100 mil euro si cu RAMP-ul abandonat cca 15 mil euro, mai avem de plata IBM-ului (la ultima negociere cu ANAF din noiembrie 2017 si-au redus pretentiile) cca. 35 mil euro, cu refacerea centralizarii SIAC inca 1-2 mil euro, un nou sediu Centru de Date  (terenul pus la dispozitie gratuit de STS a fost deja restituit) min. 10 mil euro, achizitii imediate pentru salvarea/peticirea actualului sistem IT de cca. 40 mil euro (mentenanta servere, software/upgrade/update/suport tehnic  Oracle/Quest) si cca 3 mil euro infrastructura suport. Stiti cate fonduri au alocat pentru maretul CNIF in acest an? De rasul curcilor: 12 milioane de lei. Basca faptul ca procedurile de achizitii se reiau de la zero fiind vorba de un alt ordonator de credite!

Modernizarea proceselor de administrare fiscala, informatizarea acestora ca etapa premergatoare digitalizarii si instituirea unui mediu paperless in relatia cu contribuabilii precum si cu alte autoritati ale statului va ramane un deziderat pentru ANAF inca cel putin zece ani de aici incolo din cauza prostiei unora cocotati temporar pe functii si ticalosiei altora de la nivelul conducerii statului roman care, sub umbrela mult clamatei lupte anti-coruptie, au compromis iremediabil acest proces.

Tot ceea ce se mai poate salva astazi este doar functionarea la cote de avarie a actualului sistem informatic. Pana la “dauna totala” nu mai este decat un pas ca sa folosim limbajul admiratorilor proverbialului Portocala.

Si pentru toate aceste consecinte/costuri nimeni nu raspunde. Domnii procurori din stirpea lui Tulus&Portocala nu trebuiesc stresati cu vreo lege a raspunderii personale, iar politicienii care isi promoveaza habarnistii pe functie sau iau decizii in interes personal raspund “numai in fata electoratului”!!

De la un anumit nivel, incompetenta/ticalosia reprezentantilor de frunte ai partidelor politice, parchetelor si serviciilor secrete, cele trei componente de baza ale SISTEMULUI, in disputa lor pentru putere, devine prostie pusa, in final, in slujba altora: puteri straine, multinationale, entitati private, evazionisti.

O prostie care ucide sperantele de a avea institutii moderne, retele de transport, infrastructura urbana, firme romanesti puternice, toate puse in slujba cetatenilor. Acestia se vad pe zi ce trece deposedati de propria tara. Milioane de romani au plangeri/dosare penale in rezolvarea carora consumam resurse uriase, le-am creat salarii si pensii speciale enorme celor din SISTEM in raport cu veniturile oamenilor de rand si asistam neputinciosi la fuga tinerilor catre alte zari. Proiectul nostru de tara? Razboiul romanilor impotriva romanilor, intretinut de la cel mai inalt nivel al statului.

 

 

 

 

 

4 comentarii la “DEZVALUIRE: Istoria secreta a ingroparii proiectului de informatizare a ANAF de catre alianta neasteptata dintre „Guvernul meu” si „Gruparea Pablito”!

  1. Art. 174 (18) din OUG 18/2018

    Art. 174 (18) În cazul în care persoanele fizice aflate în situaţia prevăzută la art. 170 alin. (1) realizează un venit net anual cumulat sub nivelul a 12 salarii minime brute pe ţară, iar în anul fiscal precedent nu au avut calitatea de salariat şi nu s-au încadrat în categoriile de persoane exceptate de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate prevăzute la art. 154 alin. (1), acestea datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate la o bază de calcul echivalentă cu 6 salarii minime brute pe ţară şi depun declaraţia prevăzută la art. 122, până la data de 15 martie inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor, în vederea definitivării contribuţiei de asigurări sociale de
    sănătate.

    Practic ne intoarcem pe vremea lu Blejnar cand, daca nu aveai venituri din salarii, dar castigai un venit cat de mic din dobanzi, actiuni sau dividende, plateai la CASS indiferent de venit.

    Deci, mare atentie la definitivarea in 2019 a impozitului, sa nu aveti surprize din partea ANAF.

    Răspunde

  2. Modificarea Codului Fiscal (varianta martie 2018)
    Art 174 (15) obliga toate persoanele care obtin venituri sub plafonul de 12 salarii minime brute (12×1900 lei) pe an sa plateasca obligatoriu CASS la o baza minima de 6 salarii minime brute (6×1900 lei) indiferent de veniturile pe care le realizeaza. Un castig din dobanzi de 100 lei pe 2018, aduce in 2019 un CASS de minim 1140 lei, de plata.

    Tzeapa curata, nu alta, dle. Diaconu. Ne intoarcem in timp pe vremea lu Blejnar, cand nu conta cat castigi ci cat iti stabilea ANAF ca ai de plata la CASS>

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *