Cat de periculos este populismul habarnist! Partea II – Impozitul pe venitul global pe gospodarie

In ultima postare pe Facebook (https://www.facebook.com/gelustefandiaconu/) calificam “impozitul pe gospodarie” ca fiind “cea mai inepta idee utopica in materie de administrare fiscala, raportat la conditiile Romaniei, de la Revolutie incoace”.  Fara a avea pretentia de a fi exhaustiv, am sa va enumar cauzele pentru care acest impozit aplicat la conditiile Romaniei nu este altceva decat o prostie in stare pura.  Asadar:

1. definirea din punct de vedere juridic a notiunii fiscale de “gospodarie” este un demers extrem de complicat, daca nu imposibil, fata de diversitatea situatiilor si conditiilor concrete din realitatea romaneasca;

2. odata definita “gospodaria” pentru trecerea la un asemenea impozit este absolut necesar un recensamant al persoanelor care se “gospodaresc impreuna” si legaturile dintre acestia; sursa datelor este necentralizata, se afla la UAT-uri, iar sistemul cadastral nu poate fi folosit pentru obtinerea de informatii privind detinerile de bunuri ale unei persoane indiferent de locul unde se afla;

3. stabilirea principiilor si categoriilor de cheltuieli care vor fi eligibile si in ce cuantum pentru a fi deduse din venit (autoturisme, cladiri pentru scopuri recreative, etc.) este un proces extrem de complicat d.p.d.v. al echitatii fiscale;

4. cum vor fi definite/delimitate raporturile juridice fiscale dintre persoana fizica-gospodarie-consultant fiscal-ANAF? Este consultantul fiscal responsabil in solidar cu “cineva” din “gospodarie” pentru realitatea datelor declarate, arhivarea datelor/documentelor justificative, asistenta la control, etc.?;

5. in totalul veniturilor bugetare administrate de ANAF, in afara impozitelor/ contributiilor retinute in sistemul simplu “la sursa” si a celor platite de persoanele fizice autorizate (inregistrate fiscal), ponderea veniturilor incasate de la persoanele fizice este absolut nesemnificativa (cca 2%);

6. cum se va corela din punct de vedere al administrarii fiscale noul IVG cu colectarea de catre ANAF a contributiilor sociale (pensii, sanatate, somaj) de la persoanele fizice?;

7. sistemul globalizarii veniturilor si a acordarii deducerilor este valabil pentru tari cu un nivel al taxarii veniturilor mult mai ridicat, in cote progresive si cu un sistem informatic integrat performant de administrare fiscala. Comparatia situatiei sistemului fiscal din tara noastra cu cele din Statele Unite, Franta, Belgia, etc. este de tot rasul;

8. ideea ca introducerea IVG va duce la reducerea evaziunii fiscale este pur teoretica si de impact nesemnificativ intrucat sfera fiscalizarii tuturor operatiunilor din economie este cu mult mai larga si mai complexa decat operatiunile strict limitate pentru care populatia va cere bonuri fiscale deoarece se vor acorda deduceri “gospodariilor”;

9. calendarul de implementare, presupunand ipotetic ca ANAF este capabila sa preia sarcina administrativa suplimentara (inregistrare, stabilire obligatii, evidenta, /plata/compensare, control, etc.), este complet nerealizabil;

10. angajarea, instruirea si plata a 35000 de consultanti …cu 12ooo mai mult decat are intregul ANAF!!!…este de-a dreptul o neghiobie care nici macar nu merita comentata;

11. astazi se afla in implementare finala, impreuna cu Banca Mondiala, cu cheltuieli de cca 100 milioane de euro (in care includ si fonduri proprii in afara creditului BM), programul de modernizare a administrarii fiscale-RAMP, construit pe arhitectura sistemului fiscal existent, cel al cotei unice. Mai mult, cu finantare UE de cca 3 mil euro, au fost “rescrise” deja toate procesele de administrare fiscala din ANAF fara luarea in considerare a IVG;

12. odata ce au fost angajate cheltuieli pentru modernizarea ANAF, inclusiv pentru achizitionarea unei solutii informatice predefinita de tip COTS, angajarea altor cheltuieli similare (cum ar fi cele pentru informatizarea administrarii IVG), este interzisa de legea finantelor publice;

13. sistemul informatic al ANAF functioneaza la avarie: noul SIAC (sistemul informatic de administrare a creantelor) a esuat, investitii sistate in ITC, sediu centru de date impropriu mai ales dpdv al infrastructurii suport, aplicatia GOTICA aferenta persoanelor fizice este invechita si functioneaza sincopat, gradul de “incarcare” al serverelor de peste 90%, etc. Credeti ca introducerea in prelucrare a a unui numar suplimentar de 7-8 milioane de declaratii, cu date complicate in raport de numarul/natura deducerilor, intr-un sistem care este in pragul colapsarii este posibila?

Am discutat cu persoane cunoscatoare ale domeniului fiscal din partidul de guvernamant chiar pe baza punctajului propagandistic pe care il clameaza habarnistii populisti ai PSD si pe care vi-l pun la dispozitie si dvs (vezi anexa de la sfarsitul materialului). I-am intrebat pe acestia de ce nu isi asuma o pozitie publica in acord cu adevarul si realitatile Romaniei si cu totii mi-au raspuns: de teama lui El Lider Maximo si a camarilei sale!

Am inteles astfel cat de usor se poate sacrifica stabilitatea macro-economica a tarii daca interesele unui grup restrans o cer, prin manipularea oamenilor creduli in promisiuni fara acoperire. Deja au fost facuti pasi aproape ireversibili in directia dezastrului bugetar prin:

-legiferarea unui buget cu venituri fanteziste pentru a crea impresia ca exista sursa de bani asigurata;

-o colectare a veniturilor catastrofala in trimestrul I fata de previziunile legiferate;

-o diminuarea a cheltuielilor cu investitiile fara precedent in istoria recenta a Romaniei;

-promovarea unui proiect al legii salarizarii unitare bugetare, considerat la unison de catre specialistii neinregimentati politic, o adevarata bomba cu efecte imediate asupra deficitului bugetar.

Ca si cum toate acestea nu ar fi de ajuns, la nivelul Comisiei Europene se contureaza decizia declansarii procedurii de deficit excesiv pentru Romania, a caror consecinte vor fi dramatice mai ales in zona accesarii fondurilor europene. De altfel, stimati tehnocrati si procurori fabricanti de dosare la ordin, aceasta procedura ar trebui declansata fata de exercitiul bugetar al anului 2016 cand veniturile programate nu au fost realizate iar situatia deficitului, corectata cu veniturile de tip “on-off”, este mult mai proasta decat rezultatul raportat!

Fata de toate aceste “realizari marete” problema introducerii “impozitului pe venitul global pe gospodarie”(IVG) nu este altceva decat fie o fumigena propagandistica fie ideea unui politruc desprins de realitatea administrarii fiscale din tara noastra.

Introducerea IVG inseamna schimbarea din temelii a filozofiei impozitarii in Romania si a sistemului de administrare fiscala.

La ce ar folosi un efort administrativ cu costuri uriase daca nu se realizeaza o colectare mai buna si daca nivelul deducerilor sunt irelevante in raport de nivelul scazut al cotei fixe de impozitare?

Raspunsul este unul singur: la propaganda si la manipularea electoratului captiv asistential. Daca nu este vorba, pur si simplu, de habarnism populist.

P.S. M-am interesat daca a fost consultat vreunul dintre specialistii IT sau din domeniul administrarii fiscale propriu-zise din cadrul ANAF anterior lansarii acestei teme in mass- media de catre trompetele PSD. Ei bine, nimanui nu i s-a cerut vreo opinie.

Cat de periculos este habarnismul populist! Partea I – legea salarizarii unitare

Prezentul material este primul dintr-o mica serie de scurte analize legate de diverse teme economice si de fiscalitate la zi, teme folosite intensiv in spatiul public cu scopul aproape exclusiv de a manipula opinia publica, inclusiv prin intermediul anumitor mass-media.

Am luat aceasta decizie dupa ce l-am ascultat pe dl Badalau (lider giurgiuvean al PSD) despre cum va revolutiona fiscalizarea multinationalelor, pe dna Olguta Vasilescu explicandu-ne cum se va introduce in Romania “modelul american al impozitului pe gospodarie”, pe un consultant fiscal bezmetic, mai apropiat de evaziune decat de lupta impotriva ei,  despre cum va generaliza el taxarea inversa TVA in UE, pe eroina strazii care dezinforma opinia publica cum ca MFP/ANAF este vinovatul exclusiv al nerecuperarii prejudiciilor din infractiuni, pe unii procurori fabricanti de dosare pe spete de administrare fiscala precum si pe multi alti moderatori , analisti, fripturisti, (vai, cum mai apara capitalul romanesc un patriot intr-un studio TV care colcaie de evaziune!).

Am realizat, ascultandu-i de-a lungul timpului pe cei enumerati mai sus, ce mare pericol, dincolo de interese, ticalosii, politica, etc., il reprezinta habarnismul populist al celor aflati “la butoanele” conducerii societatii romanesti!

Constat ca gluma se ingroasa pe zi ce trece.

Astazi voi analiza prima mare minciuna sau, poate, dovada de incompetenta: Legea salarizarii unitare bugetare.

Nimeni nu contesta necesitatea acestei legi, fiind cunoscute atat haosul, cat si inechitatile existente. Stim cu totii ca exista salarii nesimtite la tot soiul de entitati publice de control/reglementare, aparute ca ciupercile dupa ploaie si diferente uriase intre categorii de bugetari (ex: salarii foarte mici in sistemul sanitar).

Asadar, nu necesitatea este problema, ci modul in care s-ar dori implementata. Nivelul cresterii prognozate a salariilor (in medie 50%), graficul de aplicare al majorarilor intr-o perioada dificila de consolidare a relaxarii fiscale pe fondul caderii in picaj a incasarilor ANAF precum si impactul in suma absoluta asupra bugetului statului sunt, in opinia multor oameni responsabili din tara asta, adevarate bombe cu ceas.

Am facut parte dintr-un guvern care a dus negocieri laborioase in anii 2012-2015 cu Troika CE/FMI/BM pentru asanarea finantelor tarii! Stiu cat de greu s-a promovat si realizat procesul de relaxare fiscala in pofida tuturor opozantilor de calibru, nationali si internationali! Si ce grea decizie politica a fost sa nu se mai incheie sub orice forma un nou acord cu FMI!

Ani de zile, cand ponderea veniturilor colectate in PIB era de 30-32%, s-au facut eforturi uriase de incadrare in 7% din PIB a anvelopei salariale bugetare. Aceasta a contribuit la cresterea rating-ului de tara, finantarea datoriei publice la dobanzi scazute record, diminuarea drastica a deficitului bugetar, etc.

Asta inseamna ca se cheltuia cu salariile bugetarilor cca 22% (o cincime!) din total buget.

Astazi, doamna Olguta Vasilescu, ministrul muncii, ne asigura ca nu va fi nici o problema. Ce daca ponderea salariilor bugetarilor sare de 7% din PIB? Ce, afirma dansa ritos, in statele UE aceasta pondere este de 10-12% si nu se intampla nimic rau! Sa ajungem si noi la aceasta pondere. Ce, suntem mai fraieri?!

Iar aici intervine minciuna manipulatoare, in cazul in care nu  e habarnism populist de-a dreptul: da, dar acele state, in special statele nordice, (si care au un echilibru bugetar de invidiat) au o pondere a colectarii veniturilor in PIB de cca 45%. Si un nivel al impozitarii – sarcina fiscala – incomparabil mai mare decat al Romaniei!

Astazi, dupa relaxarea fiscala si paralizarea (pe linie politica) a activitatii ANAF de combatere a evaziunii fiscale, ponderea in PIB a incasarilor bugetare a scazut dramatic la cca 27%!!!

Sa cheltui 35-45% din veniturile tarii pe salariile unui aparat bugetofag e posibil insa sa nu fie nici macar habarnism populist, asa cum spuneam in titlu. Mai degraba…curata nebunie!

 

 

Fantezia veniturilor prevazute in bugetul pe 2017 pe intelesul contribuabililor

Preambul

Pe parcursul intregului an 2016 am atras atentia frecvent, in mod public, asupra pericolului produs procesului de relaxare fiscala de catre guvernarea tehnocrata prin:

  • suspendarea “de facto” a masurilor de combatere a evaziunii fiscale prin franarea activitatii Antifraudei si a inspectiei fiscale;
  • scaderea accentuata a incasarilor din TVA in pofida unei cresteri fara precedent a consumului final;
  • blocarea procesului de reforma a ANAF in principal in zona administrarii marilor contribuabili, inclusiv si mai ales prin sistarea investitiilor in sistemul informatic al ANAF, investitii obligatorii pentru buna functionare a institutiei;
  • ascunderea si/sau manipularea cifrelor colectarii pentru a crea aparenta unei situatii favorabile a veniturilor bugetare (chiar daca aveau sa nu realizeze 10 mld de lei venituri, adica exact cat le prognozasem!), totul culminand cu simulacrul a doua rectificari pretins “pozitive”.

Pentru aceasta atitudine am fost public catalogat , cu precadere in mediul on-line, ca fiind un psd-ist/comunist/militian dornic de redobandire a functiei (pierduta ca o consecinta a bazaconiei implicarii mele de catre DNA in dosarul “Partida Romilor”) cu toate ca am afirmat-o in repetate randuri ca ANAF-ul pentru mine personal este un capitol definitiv inchis.

Consecvent pozițiilor mele indiferent de cine guverneaza Romania, la inceputul acestui an,  am transmis semnale publice asupra supraestimarii grosolane a veniturilor in proiectia bugetara pe 2017 dar si asupra prezentarii trunchiate, manipulatoare, a executiei bugetare precum si asupra promovarii unor indivizi dubiosi la conducerea structurilor ANAF. Pentru ca, acum, in functie se afla un guvern PSD, am devenit peste noapte un tehnocrat ticalos, la fel de frustrat pentru pierderea functiei.

Trecand peste subiectivismul fiecaruia, astazi, dupa ce imi este clar ca evolutia colectarii veniturilor din primul trimestru mi-a confirmat pe deplin anticiparile, in calitatea mea de contribuabil cu o bruma de experienta in domeniul administrarii fiscale (nu am macar nici titlul de doctor in stiinte ca atatia altii!), ma simt dator sa fac public ceea ce în opinia mea reprezintă adevarul trist si periculos despre ceea ce ne asteapta pe toti la finele acestui an.

Cifrele pe intelesul tuturor

In mod firesc cifrele sunt cele care pot sa lamureasca toate aceste aspecte si, din pacate, acestea sunt cele prezentate in continuare:

Cunoastem deja faptul ca in bugetul pentru anul 2017 sunt programate venituri totale in suma de 254,7md lei. De asemenea, mai stim si ca veniturile programate a fi incasate de ANAF sunt de 212,5 md lei iar fondurile comunitare de atras sunt de 22 md lei. Diferenta de pana la 254,7 mld o reprezinta veniturile de colectat de catre administratiile locale, adica 22,2 mld lei.

In 2016 s-au atras fonduri europene care sunt in executia bugetara de 6,5 mld lei si venituri administrate de ANAF de 199 mld lei.

In 2017 avem reduceri de taxe (TVA de la 20 la 19% si eliminarea supraaccizei si a “taxei pe stalp”) al caror impact eu il estimez la cca 7-8 mld lei. Plecand de la 199 mld lei realizatul in 2016 minus impactul masurilor de relaxare fiscala rezulta cca 192 mld la care ar trebui aplicat indicele de crestere economica de 5,2 %, un indice mai mult decat optimist. Chiar daca nivelul veniturilor bugetare nu creste niciodata proportional cu PIB-ul mai ales atunci cand se reduc cotele de taxare (cu exceptia situatiei in care s-ar atrage suplimentar venituri din combaterea evaziunii asigurand astfel mentinerea ponderii colectarii in PIB), s-ar mai adauga optimist inca 10 mld (incluzand aici si sumele suplimentare la impozitul pe venit si contributiile sociale generate de marirea salariului minim) , rezultand cca 202 md lei de pus in sarcina ANAF…si nu 212,5 mld lei!!

De aici va rezulta in fapt un minus de venituri de cca 10 mld lei (sau acestea ar trebui „smulse” de la evazionisti si din arierate al caror nivel de regula creste!)…

Daca presupunem, intr-o maniera optimista, ca autoritatile locale realizeaza cele 22,2 md lei (dar si aici ar putea fi nerealizari) iar fondurile comunitare atrase ar fi duble fata de cele 6 md realizate in 2016, mai rezulta un „gol” de cca 10 md lei. De precizat ca in primele doua luni ale acestui an absorbtia de fonduri europene a fost chiar mai proasta decat in lunile corespunzatoare ale anului trecut!!

Asadar, 10 mld lei de la ANAF plus 10 mld lei de la fonduri europene rezulta min 20 mld lei supraestimare a veniturilor bugetare! Asadar se vor realiza cu 20 mld lei mai putin fata de cele 254,7 mld lei programat adica cca 235 mld lei.

Exista insa si alte argumente in sustinerea acestei nerealizari, dintre care mentionez:

  • se mizeaza pe un supliment real generat de cresterea salariului minim la impozit pe venit si contributii sociale dar se neglijeaza impactul negativ al cresterii salariilor asupra impozitului pe profit, pe dividente si la prelevarile din dividentele societatilor de stat;
  • evolutia incasarilor la TVA in 2016 este catastrofala si trendul se va mentine, asa cum arata incasarile din trimestrul 1. Si acesta este principalul venit bugetar! In pofida acestui trend evident in proiectia bugetara a fost stabilita o sarcina mai mare la TVA fata de 2016 chiar daca evaziunea este semnificativ crescatoare. Se vede cu ochiul liber la emiterea bonurilor fiscale care a revenit la „ritmul” din 2010-2013;
  • capacitatea de presiune pe conformare a ANAF si mai ales a Antifraudei este practic semiparalizata;
  • pachetul celor 14 masuri pentru sporirea colectarii promovate de ANAF cuprinde in general actiuni post-factum si nu va genera incasari suplimentare pe termen scurt;
  • rezultatele din 2015 (singurul an cand s-a realizat concomitent scaderea taxelor, cresterea in valori absolute a incasarilor bugetare si cresterea ponderii colectarii in PIB) au fost posibile printr-o presiune formidabila a Antifraudei si a Inspectiei fiscale, ceea ce astazi prin “toleranta” politica la evaziune nu mai este posibil;
  • legea preventiei, desi utila si necesara in alte domenii ale controlului autoritatilor statului, va da o lovitura imediata presiunii pe conformare fiscala;
  • blocarea totala a reformei administrarii marilor contribuabili. Fata de ceea ce se stabilise cu echipa de specialisti ai FMI in 2015 dupa auditarea DGAMC, astazi, situatia a revenit la nivelul anilor 2010-2012;
  • activitatea ANAF este puternic subfinantata, nici salariile nu sunt bugetate la necesar. Cat despre investitiile absolut necesare in logistica si infrastructura ITC si anul acesta ca si 2016 va fi unul pierdut;
  • exista riscul colapsarii sistemului IT iar programul cu Banca Mondiala este mult intarziat daca nu pe de-a dreptul compromis.

Concluzii

Toate cele de mai sus ne conduc în mod obligatoriu la următoarele concluzii:

Mentinerea tintei de deficit de 3% va impune taierea a minimum 20 de mld lei din cheltuieli prin rectificare negativa sau “franarea” executiei cheltuielilor prin masuri administrativ-birocratice.

Recurgerea la un simulacru de rectificare pozitiva asa cum au facut tehnocratii in 2016 ar descalifica decidentii politici de astazi. Cifrele veniturilor bugetului consolidat al statului vor fi implacabile. Dincolo de orice parti-pris politic riscul unui dezechilibru macroeconomic este mai probabil ca niciodata mai ales ca trebuie luate in calcul si cresterea cheltuielilor structurale cu pensii si salarii.

Imi doresc sa nu am dreptate in previziunile mele. Altfel, vom asista neputinciosi cum actualul guvern desavarseste “opera tehnocrata” de compromitere a procesului de relaxare fiscala.

 

Romania, trezeste-te! Nu distrugeti Directia Antifrauda din ANAF! (II)

In aceste zile, capete infierbantate de succesul electoral vehiculeaza tot mai des in spatiul public varianta diminuarii pana la disparitie a rolului Antifraudei!

Paradoxal pentru mine este ca actuala guvernare nu face decat sa continue dezastrul inceput de tandemul Dragu-Biris, in loc sa schimbe politica de incurajare a evazionistilor promovata de guvernul Ciolos sub paravanul „apropierii de contribuabili”, in conditiile in care fara venituri la buget programul electoral nu are nicio sansa sa fie aplicat.

2015 – cresterea colectarii, manipularile din mass-media si campanii finantate de evazionisti

Primul lucru pe care trebuie sa-l inteleaga toata liota de specialisti este ca anul 2015 a reprezentat in istoria de peste 12 ani a ANAF-ului singurul an cand s-a inregistrat cresterea ponderii colectarii veniturilor in PIB in conditii concomitente de relaxare fiscala accentuata (tva la alimente, CAS, impozit pe profitul reinvestit, taxa pe stalp, etc.) si crestere sustinuta a PIB-ului, adica varianta cea mai favorabila si sustenabila economic.

In anii 2009-2011, o alta perioada de crestere a ponderii veniturilor in PIB cu care se impauneaza public domnul Ialomiteanu, fostul ministru al finantelor publice, guvernantii au trecut sub tacere politicianista faptul ca a scazut dramatic PIB-ul in timp ce taxele au crescut vertiginos (de ex: cota tva de la 19 la 24%).

In 2015, gradul de conformare al contribuabililor a fost impactat consistent de actiunile Antifraudei demarate la inceputul anului! Aceasta a fost diferenta specifica fata de ANAF-ul anilor anteriori!

Iar acest succes nu a putut fi ascuns nici macar de manipularile primare din mass-media. Stiri complet false au facut cariera: celebra batranica care vindea urzici (in realitate controlata de politia locala a unui oras de provincie!), o cofetarie aflata in renovare ar fi fost inchisa de Antifrauda sau o sinucidere din motive familiale pusa pe seama unui control a Antifraudei care nu avusese loc niciodata.

Pe langa aceste manipulari, cunosc cu nume si prenume evazionisti care finantau campanii mediatice (unii isi promovau chiar spoturi publicitare anti-ANAF!), iar vectori de opinie cu esarfe tricolore la gat tunau si fulgerau prin studiouri TV impotriva “jihadului” declansat.

Directia Antifrauda si relaxarea fiscala

Am participat la multe discutii cu premierul de atunci, Victor Ponta, cu expertii FMI si conducerea MFP cand s-a luat curajoasa decizie a relaxarii fiscale. Cu totii erau de accord ca aceasta ar putea fi un esec daca evaziunea nu va fi combatuta cu toata duritatea!
Va reamintesc ca evaziunea devenise de ani buni o problema de securitate nationala iar prin Decizie CSAT s-a avizat inclusiv detasarea unui numar foarte mic de lucratori ai SRI in ANAF, in principal in zona de analiza de risc si de integritate.

Contributia lor la constructia institutionala a Antifraudei a fost remarcabila!

Si uite asa in pofida scenariilor catastrofice ale Consiliului Fiscal si a opozitiei FMI/COM s-au colectat cu cca 4md euro mai mult in 2015 decat in anul anterior! Si ar fi trebuit sa fie doar inceputul unei actiuni pe parcursul mai multor ani de zile timp in care evaziunea in Romania trebuia sa se situeze sub media comunitara. Astfel, sumele fiscalizate suplimentar aveau sa compenseze etapele de relaxare fiscala, asa cum se intampla in statele civilizate ale batranei Europe.

Tehnocratii, protectorii evazionistilor

Dintr-odata, ca la un semnal, in preajma venirii salvatoare a tehnocratilor la putere se declanseaza primul cutremur. Florin Romeo Nicolae, seful Antifraudei, este pus sub control judiciar pentru o stupizenie instrumentata de, astazi celebrul, DNA Ploiesti. Era un profesionist cu mari merite in construirea de la zero a Antifraudei!

Urmeaza, in cascada, noua “abordare” a cuplului ciolosian Dragu-Biris care preia conducerea MFP si care imi solicita imperativ franarea activitatii Antifraudei. Mai tarziu, cand colectarea o luase la vale si-au dorit sa reporneasca motoarele Antifraudei dar erau limitati si de intentiile lor electorale. Prinsesera gustul puterii si nu isi mai recunosteau rolul politic trecator, acum se doreau permanenti la guvernare!

Adaugati la toate acestea si facatura in stare pura privind fantasmagorica mea implicare si a adjunctului meu in dosarul “Partida Romilor” si veti avea reprezentarea intregului scenariu pus in opera de oamenii de la butoanele distrugerii stabilitatii economice a Romaniei.

2017 – an decisiv pentru ANAF si finantele tarii

Astazi, asist siderat la dorinta unora de a “lichida” Antifrauda. Acestia nu realizeaza ce imens deserviciu fac tocmai mediului de afaceri onest si Romaniei. Distrugerea Antifraudei, pe langa micul dezastru din zona administrarii marilor contribuabili inseamna un pas sigur catre recesiune. Credeti ca exagerez? Instabilitatea bugetara va genera instabilitate economica, apoi politica, distorsionarea pietii…dar despre asta vom vorbi mai pe la toamna.

Politicienii aflati vremelnic la butoane trebuie sa intelaga urmatorul lucru: statul roman inseamna si finantarea invatamantului, a culturii, aarmatei, a ordinii publice, a infrastructurii etc. Inseamna pensionari si oameni bolnavi, neajutorati. Nu inseamna numai antreprenoriat sau business conectat la puterea politica! Credeti ca sunt atat de deranjante controalele pentru agentii economici care isi fiscalizeaza ultimul leu incasat?

Inchei cu aceeasi amara constatare: biata Romanie cum naiba de ai parte de atatea cozi de topor sau ticalosi chiar in momentele cand se parea ca ai gasit drumul dezvoltarii economice?

P.S. Mi-am dorit sa va ofer un text fara cifre, date sau teorii insipide. Sa trag un semnal de alarma! Cifra bugetata la venituri pentru anul 2017 este de un optimism desantat. Pe zi ce trece, vazand cum iau nastere noile coterii la nivelul conducerii ANAF, aceasta cifra este chiar o gluma. Imi doresc sa nu am dreptate iar in previziunile mele!

 

 

Scrisoare deschisa adresata domnului procuror general Augustin Lazar

Ma adresez dvs. deoarece in conformitate cu art 131(1) din Constitutia Romaniei dvs. reprezentati “interesele generale ale societatii si apara(ti) ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor” si pentru ca exista o dezbatere aprinsa in societatea romaneasca referitoare la necesitatea unei legi a raspunderii magistratilor.

Ca si dvs., mi-am construit cariera publica plecand de la statutul de stagiar pana la functii publice de responsabilitate majora. In 2015, ma trezesc suspect, apoi inculpat, intr-un dosar cu alti subiecti ai unor infractiuni cu care nu am avut nici cea mai mica legatura. Automat sunt eliberat din functia publica de sef ANAF, fiind “martelat” in mass-media consecinta a comunicarii insidioase in spatial public facute de DNA. Din prima clipa ma apar public dar si institutional folosindu-ma de toate mijloacele avute la indemana, disproportionat de putine fata de agresiunea mediatica provocata de DNA.

Prin urmare cariera imi este distrusa iremediabil nu numai in propria tara dar si in plan international unde mi se blocheaza accesul la o profesie adecvata experientei.

Astazi, dosarul in care sunt implicat este intors de ICCJ la DNA pentru refacerea probatoriului.

Va declar si dvs., asa cum am mai facut-o si cu alte ocazii public, ca acest dosar contine, in ceea ce priveste presupusa mea implicare, probe fabricate, rastalmacite sau de-a dreptul trecute sub tacere.

Procurorii Kovesi, Dumitrescu si Tulus, in ordinea functiilor detinute, sunt cu totii RESPONSABILI de “agatarea” mea in acel dosar deoarece faptele incriminate constau in semnarea a doua circulare care au fost nu numai perfect legale ci si absolut necesare statului roman!

Si atunci, domnule procuror general, de ce acesti magistrati/functionari ai statului roman nu pot fi facuti raspunzatori pentru faptele lor? De ce sute de mii de angajati care asigura functionarea statului roman pot sa aiba sabia lui Damocles (a abuzului in serviciu!) zilnic deasupra capului iar colegii dvs. nu?  (http://m.ziare.com/augustin-lazar/procurorul-general-respinge-legea-raspunderii-magistratilor-slabim-raspunderea-functionarilor-dar-sa-inhibam-magistratii-nu-vi-se-pare-asa-ca-o-agenda-ascunsa-1455211)

De ce acestia pot dispune discretionar de libertatea, cariera, afacerea, familia, soarta celorlalti concetateni fara nici o raspundere ? Dar despre paralizarea activitatii unor intregi institutii ale statului roman de frica abuzurilor unor astfel de procurori nu v-a adus nimeni la cunostinta?

Nu cred ca raspunsul la aceste intrebari poate fi : “doar pentru ca noi suntem DNA”. Nu poate fi raspunsul dvs., un om cu o cariera construita in timp si nu peste noapte sau sub cumplita rusine a banuielii de plagiat!

Asadar, in calitatea pe care o aveti, va rog militati pentru crearea cadrului legal necesar tragerii la raspundere a tuturor cetatenilor acestei tari pentru faptele lor indreptate impotriva “intereselor generale ale societatii” dar, mai ales, impotriva “drepturilor si libertatilor cetatenilor”.

…pentru ca asa va obliga Constitutia si nu circumstantele unei functii detinute temporar.

Va multumesc,

Diaconu Gelu Stefan