EXCLUSIV: cifrele reale ale colectării pe care vi le ascunde tandemul Dragu-Biriș. Dezastru la TVA!

Recent, ANAF a comunicat românilor că are o creștere a veniturilor de 6% față de trimestrul 1 din 2015. După cum mă așteptam și am declarat public, ministrul Anca Dragu, conștientă că dezastrul în care a adus finanțele țării poate fi sesizat de jurnaliști, a decis să nu prezinte încasările defalcat pe fiecare lună, ci la grămadă, cumulate pe 3 luni.

Motivul? Creșterea de 6% de pe primul trimestru se datorează exclusiv lunii ianuarie 2016 – când a existat o creștere de 16% față de ianuarie 2015 – lună în care nu a reușit să confiște și să distrugă activitatea ANAF, întrucât pe atunci eram președintele Fiscului.

Important de reținut este și faptul că în ianuarie, deși a existat un impact negativ ca urmare a scăderii cotei de TVA la alimente de la 24% la 9% (față de ian 2015), ANAF nu doar că a acoperit această „gaură”, dar a adus și TVA suplimentar de 1 miliard de lei.

Tot în ian 2016, accizele au crescut cu cca 600 milioane de lei. De ce vorbim de TVA și accize? Pentru că sunt impozitele cele mai expuse evaziunii și reprezintă un indicator esențial în analiza eficienței luptei cu acest flagel.

În ceea ce privește perioada februarie – martie 2016, nu doar că nu există nicio creștere față de aceleași luni din 2015, dar se observă o scădere galopantă a încasărilor la TVA cu 1,25 miliarde lei! Același fenomen este întâlnit și în cazul accizelor, unde scăderea în cele două luni este de 110 milioane.

Cum încearcă să explice dezastrul pe care l-au produs?

Tandemul toxic Dragu – Biriș vor să păcălească o țară întreagă cu o explicație hilară: au scăzut încasările, pentru că a scăzut TVA de la 24% la 20%.

În timpul mandatului meu, așa cum am precizat mai sus, TVA la alimente a scăzut de la 24% la 9%, iar „gaura” a fost acoperită, existând chiar TVA colectată suplimentar consistent (cca 6,5 miliarde lei în plus în 2015 față de 2014). Așadar, printr-un management orientat către combaterea evaziunii, poți acoperi cu vârf și îndesat orice măsura de relaxare fiscală, dat fiind decalajul fiscal existent în România față de media UE.

Și, ca să înțelegeți că manipularea „tehnocraților” din conducerea MFP-ANAF frizează ridicolul, vă reamintesc că statisticile oficiale recunoscute la nivelul Comisiei Europene arată, așa cum am mai semnalat, o explozie a consumului de cca 20% în luna februarie. Cu o astfel de creștere, colectarea pe luna martie, dacă ar fi fost însoțită și de combaterea eficientă a evaziunii, ar fi trebuit să aducă un spor consistent la TVA și accize.

Totodată, ca tabloul dezastrului să fie complet, mai reamintesc și că, per total venituri, situația ar fi fost și mai gravă dacă:

  1. Nu ar fi înregistrat un plus de 900 milioane lei la capitolul „rest venituri”, în februarie și martie. Această sumă este conjuncturală și este un simplu „cadou”, întrucât aceste venituri nu se datorează activității ANAF. Ele provin din: prelevări din veniturile nete ale BNR, venituri din dobânzi, venituri din autorizarea jocurilor de noroc, sume neutilizate provenite din finanțarea bugetară a anilor precedenți etc.
  1. Nu ar fi existat OUG 44/2015, cea cu scutirea penalitatilor si a dobanzilor de intarziere, care a adus venituri suplimentare.

La final, trag același semnal de alarmă: dacă dezastrul colectării nu este oprit, relaxarea fiscală devine amintire! Stimați „tehnocrați”, apucați-vă serios de treabă și încetați să manipulați prin comunicate mincinoase, ca pe vremea lui Ceaușescu!

sursa foto originală (neprelucrată): expresspress.ro

9 comentarii la “EXCLUSIV: cifrele reale ale colectării pe care vi le ascunde tandemul Dragu-Biriș. Dezastru la TVA!

  1. […] Motivul? Creşterea de 6% de pe primul trimestru se datorează exclusiv lunii ianuarie 2016 – când a existat o creştere de 16% faţă de ianuarie 2015 – lună în care nu a reuşit să confişte şi să distrugă activitatea ANAF, întrucât pe atunci eram preşedintele Fiscului”, scria Gelu Diaconu pe blog. […]

    Răspunde

  2. […] Motivul? Creşterea de 6% de pe primul trimestru se datorează exclusiv lunii ianuarie 2016 – când a existat o creştere de 16% faţă de ianuarie 2015 – lună în care nu a reuşit să confişte şi să distrugă activitatea ANAF, întrucât pe atunci eram preşedintele Fiscului”, scrie Gelu Diaconu pe blog. […]

    Răspunde

  3. Pe primul trimestru din acest an bugetul are o “pierdere” de 1,1 mld. lei fonduri europene (anul trecut intrau în țară 1,3 mld. lei, anul acesta doar 0,2 mld., nu discutăm de ce). De asemenea, mai are o “pierdere” de 0,5 mld. lei din impozitele pe proprietate, pentru că a amânat deadline-ul de la 30 martie până la 30 iunie (știți discuția cu impozitul pe locuință/firmă – chestiune care într-adevăr i se poate reproșa lui Dragu-Biriș). Dacă aceste două lucruri nu s-ar fi întâmplat, atunci excedentul bugetului de stat ar fi fost aproape la fel de mare ca cel înregistrat în 2015. Vedeți cum se pot aranja concluziile din pix, strict retoric?! Vedeți cum toată discuția cu lipsa de combatere a evaziunii pică?! de pe http://logec.ro

    Răspunde

    1. Iată răspunsul pe care l-am publicat pe pagina de Facebook:

      „Un domn pe care îl urmăresc din când în când cu plăcere, Bogdan Glăvan, analizează cifrele și explicațiile pe care vi le-am oferit ieri, legate de dinamica încasărilor, comițând însă o serie de greșeli.

      Sunt convins 100% că nu există niciun resort ascuns în spatele textului său, însă greșelile tot greșeli rămân.

      Dânsul vorbește despre execuție bugetară, adică despre buget în ansamblul său, și aduce în discuție cheltuielile, când eu mă refeream strict la dezastrul de la încasările din TVA și accize, cu accent pe TVA și pe dinamica încasărilor.

      Ca să nu mai vorbesc că amintește de impozitele pe proprietate și fonduri europene, venituri care NU sunt administrate de ANAF, într-un exercițiu de retorică care induce în eroare.

      Sau, cum să nu observi că bugetul asigurărilor sociale este, de asemenea, în cădere cu cca 250 milioane în feb-martie față de aceeași perioadă a anului trecut?

      Trebuie să recunosc însă că domnul Glăvan este simpatic atunci când, analizând textul meu despre scăderea colectării TVA, scrie: „Acum, dacă ne uităm pe veniturile fiscale cu excepția TVA, vedem creșteri consistente” smile emoticon

      Dacă tot vrem să vorbim de execuția bugetară de etapă și nu de dinamica încasărilor și de viitor, să luăm următorul exemplu: într-o familie, soțul este concediat și de 2 luni nu mai aduce bani în casă, iar soția câștigă la Loto exact salariul pe care nu-l mai primește soțul. Concluzia unora: bugetul familiei arată foarte bine.

      Semnalul meu de alarmă privește însă următorul aspect: soțul va fi fără serviciu, la cum arată lucrurile, iar soția nu va mai câștiga și luna viitoare la loto.

      Soțul este ANAF, iar câștigul soției la Loto este reprezentat, de exemplu, de veniturile conjuncturale de la „rest venituri” încasate de ANAF, sau de o potențială creștere la încasarea impozitului pe proprietate care n-are nicio treabă cu ANAF.

      Administrarea fiscală are bucătăria ei proprie și pare accesibilă. În plus, toți ne pricepem la fotbal, nu?

      Răspunde

    1. Bun ,dar scaderea TVA este ideea fostului guvern.
      Pe de alta parte este logic ca in prima faza sa scada incasarile.
      Nu trebuie sa uitam care este structura incasarilor trecute si cand au fost rambursarile de tva tinute sub pres pana agentii economici au dat famiment.
      Cat se datoreaza sanctiunilor care anul trecut parca iesisera din orice logica…
      Pe de alta parte cati sunt tehnocrati si cati sunt din vechile garzi care si fac calcule cat mai stau astia si cine vine dupa…
      Rezultatele unui stil personal al unui noi echipe nu poate sa vina de pe o zi pe alta ,asa cum probabil si la dvs nu a venit…schimbarea deregeaza sistemele…
      Mai mult decat atat ,daca sistemul era functional ,el nu trebuia sa depinda de un singur om .
      OK dvs sunteti f capabil,dar regula este ca un manager creaza un sistem care functioneaza lafel de bine si in lipsa lui.Din pacate aceste sisteme ,la noi se bazeaza in pe oameni ,pentru ca asa cum au fost prezentate cifrele de bilant ponderea cheltuielilor cu personalul este exagerata peste 97%,in tetrimentul informatizarii,debirocratizarii,transparentizarii,prioritizarii, care ar fi benefice atat ANAF cat si contribubilului.
      In rest aveti perfecta dreptate.
      Cu stima
      AG

      Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *