Fantezia veniturilor prevazute in bugetul pe 2017 pe intelesul contribuabililor

Preambul

Pe parcursul intregului an 2016 am atras atentia frecvent, in mod public, asupra pericolului produs procesului de relaxare fiscala de catre guvernarea tehnocrata prin:

  • suspendarea “de facto” a masurilor de combatere a evaziunii fiscale prin franarea activitatii Antifraudei si a inspectiei fiscale;
  • scaderea accentuata a incasarilor din TVA in pofida unei cresteri fara precedent a consumului final;
  • blocarea procesului de reforma a ANAF in principal in zona administrarii marilor contribuabili, inclusiv si mai ales prin sistarea investitiilor in sistemul informatic al ANAF, investitii obligatorii pentru buna functionare a institutiei;
  • ascunderea si/sau manipularea cifrelor colectarii pentru a crea aparenta unei situatii favorabile a veniturilor bugetare (chiar daca aveau sa nu realizeze 10 mld de lei venituri, adica exact cat le prognozasem!), totul culminand cu simulacrul a doua rectificari pretins “pozitive”.

Pentru aceasta atitudine am fost public catalogat , cu precadere in mediul on-line, ca fiind un psd-ist/comunist/militian dornic de redobandire a functiei (pierduta ca o consecinta a bazaconiei implicarii mele de catre DNA in dosarul “Partida Romilor”) cu toate ca am afirmat-o in repetate randuri ca ANAF-ul pentru mine personal este un capitol definitiv inchis.

Consecvent pozițiilor mele indiferent de cine guverneaza Romania, la inceputul acestui an,  am transmis semnale publice asupra supraestimarii grosolane a veniturilor in proiectia bugetara pe 2017 dar si asupra prezentarii trunchiate, manipulatoare, a executiei bugetare precum si asupra promovarii unor indivizi dubiosi la conducerea structurilor ANAF. Pentru ca, acum, in functie se afla un guvern PSD, am devenit peste noapte un tehnocrat ticalos, la fel de frustrat pentru pierderea functiei.

Trecand peste subiectivismul fiecaruia, astazi, dupa ce imi este clar ca evolutia colectarii veniturilor din primul trimestru mi-a confirmat pe deplin anticiparile, in calitatea mea de contribuabil cu o bruma de experienta in domeniul administrarii fiscale (nu am macar nici titlul de doctor in stiinte ca atatia altii!), ma simt dator sa fac public ceea ce în opinia mea reprezintă adevarul trist si periculos despre ceea ce ne asteapta pe toti la finele acestui an.

Cifrele pe intelesul tuturor

In mod firesc cifrele sunt cele care pot sa lamureasca toate aceste aspecte si, din pacate, acestea sunt cele prezentate in continuare:

Cunoastem deja faptul ca in bugetul pentru anul 2017 sunt programate venituri totale in suma de 254,7md lei. De asemenea, mai stim si ca veniturile programate a fi incasate de ANAF sunt de 212,5 md lei iar fondurile comunitare de atras sunt de 22 md lei. Diferenta de pana la 254,7 mld o reprezinta veniturile de colectat de catre administratiile locale, adica 22,2 mld lei.

In 2016 s-au atras fonduri europene care sunt in executia bugetara de 6,5 mld lei si venituri administrate de ANAF de 199 mld lei.

In 2017 avem reduceri de taxe (TVA de la 20 la 19% si eliminarea supraaccizei si a “taxei pe stalp”) al caror impact eu il estimez la cca 7-8 mld lei. Plecand de la 199 mld lei realizatul in 2016 minus impactul masurilor de relaxare fiscala rezulta cca 192 mld la care ar trebui aplicat indicele de crestere economica de 5,2 %, un indice mai mult decat optimist. Chiar daca nivelul veniturilor bugetare nu creste niciodata proportional cu PIB-ul mai ales atunci cand se reduc cotele de taxare (cu exceptia situatiei in care s-ar atrage suplimentar venituri din combaterea evaziunii asigurand astfel mentinerea ponderii colectarii in PIB), s-ar mai adauga optimist inca 10 mld (incluzand aici si sumele suplimentare la impozitul pe venit si contributiile sociale generate de marirea salariului minim) , rezultand cca 202 md lei de pus in sarcina ANAF…si nu 212,5 mld lei!!

De aici va rezulta in fapt un minus de venituri de cca 10 mld lei (sau acestea ar trebui „smulse” de la evazionisti si din arierate al caror nivel de regula creste!)…

Daca presupunem, intr-o maniera optimista, ca autoritatile locale realizeaza cele 22,2 md lei (dar si aici ar putea fi nerealizari) iar fondurile comunitare atrase ar fi duble fata de cele 6 md realizate in 2016, mai rezulta un „gol” de cca 10 md lei. De precizat ca in primele doua luni ale acestui an absorbtia de fonduri europene a fost chiar mai proasta decat in lunile corespunzatoare ale anului trecut!!

Asadar, 10 mld lei de la ANAF plus 10 mld lei de la fonduri europene rezulta min 20 mld lei supraestimare a veniturilor bugetare! Asadar se vor realiza cu 20 mld lei mai putin fata de cele 254,7 mld lei programat adica cca 235 mld lei.

Exista insa si alte argumente in sustinerea acestei nerealizari, dintre care mentionez:

  • se mizeaza pe un supliment real generat de cresterea salariului minim la impozit pe venit si contributii sociale dar se neglijeaza impactul negativ al cresterii salariilor asupra impozitului pe profit, pe dividente si la prelevarile din dividentele societatilor de stat;
  • evolutia incasarilor la TVA in 2016 este catastrofala si trendul se va mentine, asa cum arata incasarile din trimestrul 1. Si acesta este principalul venit bugetar! In pofida acestui trend evident in proiectia bugetara a fost stabilita o sarcina mai mare la TVA fata de 2016 chiar daca evaziunea este semnificativ crescatoare. Se vede cu ochiul liber la emiterea bonurilor fiscale care a revenit la „ritmul” din 2010-2013;
  • capacitatea de presiune pe conformare a ANAF si mai ales a Antifraudei este practic semiparalizata;
  • pachetul celor 14 masuri pentru sporirea colectarii promovate de ANAF cuprinde in general actiuni post-factum si nu va genera incasari suplimentare pe termen scurt;
  • rezultatele din 2015 (singurul an cand s-a realizat concomitent scaderea taxelor, cresterea in valori absolute a incasarilor bugetare si cresterea ponderii colectarii in PIB) au fost posibile printr-o presiune formidabila a Antifraudei si a Inspectiei fiscale, ceea ce astazi prin “toleranta” politica la evaziune nu mai este posibil;
  • legea preventiei, desi utila si necesara in alte domenii ale controlului autoritatilor statului, va da o lovitura imediata presiunii pe conformare fiscala;
  • blocarea totala a reformei administrarii marilor contribuabili. Fata de ceea ce se stabilise cu echipa de specialisti ai FMI in 2015 dupa auditarea DGAMC, astazi, situatia a revenit la nivelul anilor 2010-2012;
  • activitatea ANAF este puternic subfinantata, nici salariile nu sunt bugetate la necesar. Cat despre investitiile absolut necesare in logistica si infrastructura ITC si anul acesta ca si 2016 va fi unul pierdut;
  • exista riscul colapsarii sistemului IT iar programul cu Banca Mondiala este mult intarziat daca nu pe de-a dreptul compromis.

Concluzii

Toate cele de mai sus ne conduc în mod obligatoriu la următoarele concluzii:

Mentinerea tintei de deficit de 3% va impune taierea a minimum 20 de mld lei din cheltuieli prin rectificare negativa sau “franarea” executiei cheltuielilor prin masuri administrativ-birocratice.

Recurgerea la un simulacru de rectificare pozitiva asa cum au facut tehnocratii in 2016 ar descalifica decidentii politici de astazi. Cifrele veniturilor bugetului consolidat al statului vor fi implacabile. Dincolo de orice parti-pris politic riscul unui dezechilibru macroeconomic este mai probabil ca niciodata mai ales ca trebuie luate in calcul si cresterea cheltuielilor structurale cu pensii si salarii.

Imi doresc sa nu am dreptate in previziunile mele. Altfel, vom asista neputinciosi cum actualul guvern desavarseste “opera tehnocrata” de compromitere a procesului de relaxare fiscala.

 

Lasă un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *