ROMANIA, TREZESTE-TE! Se poate distruge o tara folosind o mana de procurori iresponsabili? (I)

Motto:

 …prin intermediul metodelor din ce in ce mai eficiente de manipulare a mintii, democratiile isi vor schimba natura. Vechile forme pitoresti – alegeri, parlamente, Curti supreme si toate celelalte – vor ramane, dar substanta lor subiacenta va fi o noua specie de totalitarism non-violent. Toate denumirile traditionale, toate sloganurile consacrate vor ramane exact asa cum erau in vremurile bune. Democratia si libertatea vor fi temele tuturor emisiunilor de radio si ale tuturor editorialelor. Intre timp, oligarhia aflata la putere si elita sa inalt calificata de soldati, politisti, fabricanti de ganduri, manipulatori de opinie, vor invarti totul si vor conduce lumea dupa bunul lor plac.  – Aldous Huxley

M-am gandit mult daca sa scriu acest text. Stiti foarte bine ca opiniile pe care le-am exprimat in spatiul public au fost aproape in exclusivitate pe subiecte care tin de fiscalitate.

De aceasta data voi iesi din aceasta zona si va voi impartasi cateva ganduri care s-au transformat in timp in convingeri. Fac aceasta, dupa mai mult de treizeci de ani de activitate, in zona publica si in contact direct cu SISTEMUL romanesc. Pe acesta l-as defini, asa cum il descrie Huxley, in motto-ul de mai sus ca fiind “oligarhia aflata la putere si elita sa inalt calificata de soldati, politisti, fabricanti de ganduri, manipulatori de opinie” la care v-as ruga sa mai adaugati si “o mana de procurori si niscaiva acoperiti” pentru a avea reprezentarea cat mai exacta a ceea ce este acest sistem ASTAZI.

Cateva lucruri despre mine. Adversarii, deloc putini, au avut grija sa ma zugraveasca public ca fiind un “bugetofag”, “omul sistemului/binomului”, “nemuritor in MFP”, “omul lui Rusanu/Chitoiu/Oprea”, “sluga lui Ponta” si alte asemenea gentileturi. Pe foarte putini i-a interesat insa foaia mea matricola, cariera si realizarile profesionale, afacerile familiei (niciodata in vreo legatura cu statul) generatoare de milioane de euro impozite platite acestuia etc., etc. Oricum, pentru societate nu esti altcineva sau altceva decat ceea ce crede majoritatea despre tine. Majoritatea atat de usor manipulabila, din pacate…

Am trait pana la 30 de ani vremurile ceausismului. Si astazi imi este rusine fata de proprii copii ca nu am avut in acea perioada o pozitie publica impotriva dobitocilor ceausisti, cu toate riscurile la care m-as fi expus. Nu am fost insa in slujba sistemului de atunci, asa cum erau, procurori ai acelor vremuri gen Macovei&co. Nu am fost nici vlastar de procuror comunist precum o alta zeita a dreptatii din Romania de astazi. Din contra, o mare parte din copilarie si tinerete mi-am petrecut-o intr-unul dintre cele mai sarace si rau famate cartiere dintr-un oras de provincie.

Pe copii nu mi i-am educat dupa modelul EBA. Au fost bursieri in high-school si universitati americane, invatati cu part-time joburi inca din liceu. Astazi sunt fie angajati la varf in mari corporatii straine, fie gestioneaza afacerile familiei. Totul la vedere!

Voi fi toata viata recunoscator poporului american pentru oportunitatile de educatie oferite copiilor mei. Am americani extrem de apropiati familial si sufleteste si de aceea ma doare enorm cand vad sustinerea fara limite rationale pe care ambasadorii SUA o acorda cruciatilor bezmetici ai luptei anticoruptie de astazi. Evident, nu lupta anticoruptie este problema, ci mijoacele cu care aceasta lupta se poarta si efectele distructive, vizibile cu ochiul liber, pe care aceste mijloace le au asupra unor valori cel putin la fel de importante precum drepturile si libertatile cetatenesti.

Dar ce m-a determinat sa vorbesc despre distrugerea tarii mele astazi? Mai multe motive, pe care le enumar:

– dosarul penal pe care mi l-a fabricat DNA, un fals si o bazaconie ordinare puse in opera sub atenta coordonare a STAPANILOR SISTEMULUI. Astfel, mi-a fost mult mai clar ca oamenii acestia si-au pierdut complet controlul si ca sunt in stare de orice ticalosie;

– manipularea tinerilor romani prin promovarea de pseudo-valori morale precum Nicusor Dan catarat – sub pretextul (plauzibil) al manierei in care a fost emisa celebra Ordonanta 13 – pe valul recentelor manifestatii stradale . Astfel, mi s-a revelat cu pregnanta reactivarea activistilor “acoperiti” din mediul virtual, precum si a simbriasilor din mass-media. Nici nu a fost foarte greu. Precedentul se crease si functionase perfect la alegerile prezidentiale;

– recentul scandal al celebrului procuror Negulescu, un personaj pe care Marin Preda l-ar fi caracterizat ca fiind “un spirit primar agresiv”! Deh, cine se aseamana se aduna! Astfel, am realizat ca acest “laudat al SISTEMULUI” a fost pe punctul de a inchide rafinaria Lukoil, a pus umarul la daramarea guvernului Ponta, a dispus actiuni Antifraudei consumand inutil resursele acesteia, a descoperit “frauda” de 600 de milioane de euro a soacrei d-lui Moisescu (apropos, banii acestia sunt, impreuna cu prejudiciul pus mie in sarcina in dosarul “Partida Romilor” printre cei “alocati” de doamna Kovesi la constructia de autostrazi?) etc., etc.

Lasand deoparte cazurile particulare intens mediatizate, observ ca forma principala de actiune, care se circumscrie manipularilor opiniei publice, o reprezinta utilizarea instrumentelor de forta ale statului, ca mijloace de presiune și control. Acestea actioneaza cu depașirea flagranta a limitelor impuse de lege, la comanda, in folosul exclusiv al unor indivizi ce stapânesc SISTEMUL, pentru blocarea și decredibilizarea persoanelor care la un moment sau altul, impiedica in orice forma, chiar și prin refuzul de a actiona abuziv, actiunilor acestor stapâni. Este suficient sa deranjezi stapânii și oricând malaxorul sistemului se poate pune in mișcare pentru a te transforma peste noapte in penal. Chiar daca dosarele, intocmite de cele mai multe ori in graba, nu au substanta pentru a se ajunge la condamnarea efectiva a celor vizati, ele devin eficiente prin decredibilizarea totala a persoanei implicate. Repet, nu trebuie inteles ca toate dosarele lucrate astazi de procurori se inscriu in categoria abuzurilor. Insa și numai cateva daca exista este prea mult pentru un stat democratic.

Persoanele vizate de dosarele abuzive sunt scoase total din circuitul public. Este naucitor pentru oricine sa se trezeasca peste noapte acuzat de lucruri despre care nu are habar. Orice om de bun simt pus sub o astfel de presiune incepe sa se indoiasca chiar și de sine. Nimeni nu știe unde se pot opri abuzurile. Sistemul judiciar românesc nu poate garanta cetatenilor sai respectarea dreptului la un proces echitabil, solutionat intr-un termen rezonabil. Dovada stau multiplele condamnari ale României la CEDO. Orice om rational intelege ca SISTEMUL poate distruge cu usurinta un om, actionând prin „acoperitii” sai, prin cei care comanda institutiile de forta ale statutului. Daca ești anchetat și trimis in judecata de un procuror care actioneaza cu dubla comanda și ulterior ești judecat și de un judecator „capacitat” de SISTEM poti fi condamnat pentru orice li se nazare stapânilor. Credeti ca exagerez?

Pe mine m-a ferit Dumnezeu, deocamdata, sa intalnesc astfel de judecatori. Când am auzit solutia dispusa in dosarul penal ce ma viza am afirmat: exista justitie in România! Ulterior, analizând in detaliu faptele, mi-a trecut prin minte ca s-ar putea sa fi avut noroc: am avut parte de judecatori care isi respecta profesia.

Este imbucurator faptul ca dorinta SISTEMULUI de a controla justitia nu s-a realizat inca. De aceea, trebuie luptat pâna la ultima suflare pentru a fi impiedicati sa o faca. Justitia trebuie sa apartina oamenilor și nu stapanilor de moment al sistemului.

Toate acestea, propriile constatari precum si discutiile avute cu multi oameni relevanti si responsabili mi-au intarit convingerea ca astazi SISTEMUL a paralizat la propriu Romania. Nimeni nu isi mai asuma nicio decizie importanta, institutii intregi sunt in pragul colapsului (ANAF-ul este doar un singur exemplu), demnitari si parlamentari alesi ai statului roman sunt investigati imediat dupa orice initiativa legislativa care nu place SISTEMULUI, investitiile majore in dezvoltarea tarii sunt blocate etc., etc.

In acelasi timp, unii pot fura putintel (pana la 5%), pot incasa indemnizatii de doctori in stiinte pe seama unor lucrari cu valoare stiintifica nula, pot participa la chermeze cu penali, pot folosi limuzine luxoase pe banii poporului, pot distruge destine, cariere, afaceri fara sa fie trasi de nimeni la raspundere, pot fabrica dosare penale pe motive inchipuite, pot “linge clanta” (scuzati, termenul nu-mi apartine!) unor ambasade cu interese economice majore in Tara noastra, pot manipula opinia publica cu cifrele pompoase ale maretelor prejudicii descoperite, pot induce ideea ca sunt insasi infaptuirea actului de justitie, pot distruge echilibrul puterilor in stat, pot…pot…pot…

Toate acestea erodeaza insasi temelia STATULUI ROMAN. Raspunsul la intrebarea din titlu trebuie sa va apartina dvs. cititorilor. Eu ca cetatean roman, intamplator bun cunoscator al SISTEMULUI, am convingerea ca STAPANII acestuia astazi fac mult rau Tarii.

SISTEMUL trebuie sa slujeasca poporul roman si nu gloria efemera a celor ce se cred insasi intruchiparea justitiei in Romania.

Bugetul pe 2017 – blana ursului din padure sau cum se impart banii care nu exista

Intors din Republica Moldova, unde m-am aflat intr-o scurta misiune in calitate de consultant extern pe probleme de fiscalitate, am nimerit in plin razboi intern pe tema bugetului pe 2017.

Astazi, asistam la un razboi politic pe tema repartizarii resurselor bugetare, insa intreaga situatie seamana cu parabola impartirii blanei ursului din padure!

Stimati domni cu functii de decizie ai statului roman, chiar nici o vorba in dezbaterea publica despre cum veti reusi atragerea de venituri suplimentare in masura sa compenseze ultima etapa a relaxarii fiscale si cresterea cheltuielilor general constante ale bugetului (salarii, pensii, asistenta sociala, etc.)?

Chiar va intereseaza numai „imparteala” de la buget? Imi permit sa atrag public atentia, din respect fata de adevar, asupra urmatoarelor aspecte:

  • anul trecut s-au realizat 223 md lei venituri fata de programul de la ultima rectificare din noiembrie de 235 md lei;
  • influenta ultimei etape de relaxare fiscala din 2017 in diminuarea veniturilor este de cca 8 md lei (TVA, supracciza, taxa pe stalp, etc);
  • cresterea economica pe care contati (4-5%) nu se „transfera” integral si proportional in cresterea veniturilor bugetare lucru intamplat cu prisosinta si in 2016 pentru ca asistam la o scadere accentuata a ponderii colectarii veniturilor in PIB;
  • optimismul afisat in atragerea de fonduri comunitare in anul 2017 trebuie ponderat spre minim, cele 4 miliarde de euro planificate fiind o tinta de neatins;
  • distributia poverii fiscale pe categorii de impozite (indirecte, directe, contributii) comparativ cu distributia din statele membre UE cu performanta in colectare „incurajeaza” existenta unui gap (decalaj) fiscal ingrijorator (cca 30% din TVA nu se colecteaza!);
  • gradul de conformare voluntara in tara noastra (de cca 80-85%) este unul dintre cele mai scazute din Europa!!! In acest context eliminarea formularului 088, viitoarea lege a preventiei, etc., va face ca presiunea pe conformare sa scada spre zero iar rezultatele inspectiei fiscale si ale Antifraudei se indreapta spre un minim istoric.

Relaxarea fiscala a guvernului Ponta a fost facuta cu adoptarea concomitenta a unor masuri drastice pentru combaterea evaziunii si cresterea conformarii fiscale. Ambele masuri („stick and carrot”) aveau in vedere o crestere sustinuta a veniturilor si a ponderii colectarii in PIB, adica ceea ce s-a realizat cu varf si indesat in anul 2015.

Relaxarea fiscala care nu are drept consecinta cresterea veniturilor bugetare pe seama conformarii sporite si a largirii bazei de impozitare este un exercitiu periculos pentru viitorul Romaniei.

Daca mai crestem si cheltuielile structurale este usor de inteles unde vom ajunge!

Asa ca, lasati naibii razboiul politic pe impartirea blanei ursului din padure si focusati-va pe colectarea veniturilor, adica pe cresterea capacitatii administrative ANAF. Si o ultima remarca: aruncati peste bord toti diletantii plantati de tehnocrati in functii de conducere si nu lasati sa se urce in caravana voastra victorioasa in alegeri alti „invartiti” ai momentului…

P.S. 1 Astazi, aproape ca ma pufneste rasul cand imi aduc aminte cum conducerea ANAF a fost decapitata brusc pe baza mizerablilei facaturi numite dosarul penal „Partida Romilor”. Sa va fie de bine, ticalosilor facatori de dosare!

P.S. 2 Stiti foarte bine ca am avertizat in repetate randuri asupra dezastrului tehnocrat lasat mostenire la MFP/ANAF: nerealizarea cu peste 10 md lei fata de program, colectare sub orice critica la TVA, atingerea limitei de jos a capacitatii administrative ANAF (numirea unor catastrofe profesionale pe functii, blocarea activitatii Unitatii de Imprimare Rapida, functionarea in regim de avarie a infrastructurii IT, paralizarea activitatii Antifraudei, etc.), realizarea unui minim istoric (29,5%) a ponderii colectarii in PIB precum si  nepriceperea cronica a ministresei Dragu in „coordonarea” activitatii ANAF. De aceea, am datoria de a avertiza si de aceasta data cu privire la riscurile care planeaza asupra finantelor tarii.

 

 

EXCLUSIV! Cod roșu de încasări în trimestrul 1 din 2017, după ce tehnocrații au blocat activitatea Unitatii de Imprimare Rapida din ANAF!

  • Am atentionat în nenumarate randuri ca incasarile ANAF se prabusesc luna de luna. In final, au adus la buget cu 10 miliarde lei mai putin decat ce era estimat!!!
  • Am atras atentia că asa zisii tehnocrati, de fapt simplii executanti ai CE, FMI si ai marilor firme private , distrug una dintre cele mai importante institutii ale statului roman prin managementul dezastruos.
  • Ultima „bomba” lasata in urma de doamna Anca Dragu si Guvernul Ciolos: inchiderea Unitatii de Imprimare Rapida (UIR) din 24 decembrie 2016!
  • Nu au asigurat achizitia de servicii de mentenata/hartie/consumabile!!!
  • Veniturile colectate de ANAF (peste 80% din totalul veniturilor bugetare), cel putin pentru trimestrul 1, vor fi departe de asteptari.
  • Ma îngrijorează profund acest val demolator abătut asupra ANAF, care nu a încetat odată cu plecarea tehnocraților la coșul de gunoi al istoriei. Dar daca nu veti opri, voi, opinia publica acest val demolator, peste un an-doi va fi mult prea tarziu. Pentru Romania si pentru fiecare cetatean al ei!

Despre gaura pe care o vor lasa in bugetul tarii tehnocratii am tras repetate semnale de alarma in cursul anului trecut, imediat dupa ce am fost “transformat” in penal, in februarie, de catre cei doi-trei angajati incompetenti ai DNA (dar despre acest subiect voi reveni asa cum am promis dupa decizia definitiva din camera preliminara ICCJ!). Prin luna august estimam ca aceasta gaura se va cifra la cca 10 md de lei (vezi si http://www.sroscas.ro/site/2017/01/10/gauroiul-penal/#more-101867, cu mentiunea ca aceasta gaura in PIB este de cca 1,5% si nu de 5% cum apreciaza autorul).

Evolutia incasarilor, atat in ceea ce priveste veniturile de natura fiscala cat si a celorlate venituri bugetare arata si unui diletant drumul catre care se indrepta guvernarea tehnocrata. Care a fost reactia conducerii MFP la semnalele de alarma trase de mine? Au secretizat accesul la datele colectarii in speranta ca nu vor deveni imediat publice si vor castiga timp in vederea cosmetizarii acestora in prezentarea de catre MFP a executiei bugetare. Demers sortit esecului pentru ca aceste date sunt, asa cum stim cu totii, publice si, cu orice risc, au continuat a-mi fi transmise de catre salariatii ANAF siderati si ei de incompetenta noului management MFP/ANAF!

Pentru ca o analiza pe categorii de impozite probabil ca o voi face dupa publicarea datelor privind intreaga executie bugetara, astazi o sa va exemplific concret cu o mostra de ingrozitoare iresponsabilitate tehnocrata. Va asigur ca zilnic am fost asaltat cu sesizari de la profesionistii din ANAF despre “initiativele” nastrusnice ale conducerii MFP/ANAF. Dar aceasta le intrece pe toate si va avea drept consecinta compromiterea cu min 5% a incasarilor pe lunile februarie si martie, cel putin!

Asadar, in cadrul ANAF functioneaza o entitate complet automatizata/informatizata numita Unitatea de Imprimare Rapida (UIR). Aceasta editeaza notificari catre contribuabili, de regula catre cei care nu se conformeaza voluntar (somatii, popriri bancare, decizii de calcul accesorii, decizii de impunere/regularizare anuala, notificari obligatii restante, etc.). Se transmit lunar notificari la peste 1, 2 milioane de contribuabili. Este un proces complet neutru, obiectiv, integral automatizat. Luna de luna, consecinta acestor notificari, care in cele mai multe situatii inseamna initierea procedurii de executare silita, o reprezinta incasarea unor debite care au ca pondere cca. 5-10% din totalul incasarilor lunare ale ANAF (diferenta de 90-95% provine din conformarea voluntara).

Ei bine, de pe 24 dec. anul trecut aceasta unitate s-a inchis. De ce? Simplu. Din motive de crasa incompetenta tehnocrata. Sau o fi si rea intentie la mijloc? Nu au asigurat achizitia de servicii de mentenata/hartie/consumabile!!! De necrezut! Premiera istorica in ANAF!

In situatia in care, dupa deschiderea creditelor bugetare, se va relua procesul de achizitie acesta va dura cel putin 60 de zile. Ne intalnim in trimestrul doi cu aceeasi situatie de blocaj. Inadmisibil! Intre timp fiecare unitate de administrare fiscala va asigura derularea manuala a acestui proces. Imposibil! De ce? Va enumar cateva din motive:

  1. reorganizarea ANAF din 2013 a redimensionat activitatea de colectare si executare silita a unitatilor fiscale tinand cont de tiparirea centralizata a actelor administrativ fiscale , fapt ce face imposibila realizarea acestei activitati, in termenele prevazute de lege, de catre personalul ramas in structurile de administrare fiscala;
  2. intarizierea comunicarii actelor administrativ fiscale catre contribuabili cu efect imediat in intarzierea colectarii veniturilor bugetare;
  3. intarzierea actualizarii sau chiar neactualizarea bazelor de date locale cu informatiile despre comunicarea sau returul notificarilor predate la posta, urmare a operatiunilor manuale greoaie de actualizare. In cazul actualizarii cu intarziere / neactualizarii informatiilor privind comunicarea somatiilor, aceasta poate duce la prelungirea nejustificata a termenului de la care se poate incepe executarea silita;
  4. unitatile fiscale teritoriale nu au alocat fonduri pentru achizitionarea de hartie A4, plicuri cu confirmare de primire, tonere pentru imprimante, servicii postale dimensionate la volumul de notificari care au fost, pana acum, procesate masiv prin Unitatea de Imprimare Rapida (iar finalizarea unor proceduri legale de achizitie pentru aceste bunuri si servicii dureza intre 30 si 60 de zile!);

Prin suspendarea temporara a activitatii UIR sunt si alte consecinte deosebit de grave in afara impactului negativ nemijlocit asupra colectarii:

-arhiva electronica va fi lipsita de documentele transmise direct de catre unitatile de administrare fiscala;

-de la infiintare pana in prezent, in cadrul UIR, s-a realizat o baza de date centrala de documente fiscale tiparite si de confirmari de primire si plicuri retur aferente, cu efect direct in scaderea costurilor de tiparire prin eliminarea exemplarului 2 si arhivarea electronica a tututor actelor de executare silita si de administrare;

-costul fiecarei trimiteri postale va creste de la 3,50 lei cat este in prezent la peste 5 lei;

– eliminarea accesul usor al inspectorilor fiscali la imaginea scanata a acestor docuemente precum si a posibilitatii de refacere facila a tuturor actelor administrativ fiscale;

– suspendarea transmiterii popririlor bancare/ridicarilor de popriri centralizat, in loturi (colete) unice care contin toate popririle bancare, emise zilnc de catre toate unitatile fiscale teritoriale catre o banca comerciala;

– suspendarea transmiterii fisierului electronic aferent acestor colete si implicit suspendarea preluarii imediate, lotizat si integral de catre bancile comerciale (prin functii informatice specifice) a informatiilor privind popririle / ridicarile de popriri cu efect nemijlocit in scaderea ratei de valorificare a acestora din sumele aflate in conturile poprite;

– nerespectarea conditiilor contractuale privind prestarea de servicii postale de catre oficiul postal al CN Posta Romana aflat in incinta UIR precum si concedierea de catre CN Posta Romana a personalui angajat, dedicat acestei activitati ( 30 de persoane) ca urmare a suspendarii temporare a activitatii.

Semne bune anul nou NU are! Stiu ca aceste detalii tehnice plictisesc. Vreau insa sa va sensibilizez cu date cat mai exacte asupra unui subiect care va impacta viata fiecarui roman: dezastrul din ANAF/MFP.

Veniturile colectate de ANAF (peste 80% din totalul veniturilor bugetare), cel putin pentru trimestrul 1, vor fi departe de asteptari. Ma abtin sa fac si alte previziuni…mai exacte. Ma ingrijoreaza profund acest val demolator abatut asupra ANAF, care nu a incetat odata cu plecarea tehnocratilor la cosul de gunoi al istoriei.

Nu am nici o miza in acest demers al meu, pentru ca, reafirm si cu acest prilej, ANAF este un capitol inchis pentru activitatea mea profesionala de viitor. Dar daca nu veti opri, voi, opinia publica acest val demolator, peste un an-doi va fi mult prea tarziu. Pentru Romania si pentru fiecare cetatean al ei!

EXCLUSIV! Raport intern ANAF tinut ascuns! Cum ati fost mintiti in legatura cu performanta ANAF din 2015 in colectarea veniturilor! Apostolii dezastrului v-au manipulat ordinar si au pregatit terenul pentru protejarea evazionistilor si blocarea scaderii taxelor!

  • la capitolul impozite indirecte (TVA, accize şi taxe de consumatie, taxe vamale, alte impozite pe produse) randamentul colectarii in Romania ESTE USOR SUPERIOR mediei UE-28
  • v-au ascuns si va ascund faptul ca veniturile directe din tarile cu care compara Romania includ impozitele pe proprietate, care sunt mult mai mari in UE
  • in 2015 diferenta dintre veniturile fiscale colectate în Romania, fata de media UE-28, s-a mentinut constanta, chiar daca cotele de impozitare principale au suferit diminuari semnificative in Romania
  • aceste date sunt cuprinse intr-un raport ANAF intern, inceput in 2015, care a fost blocat de la publicare de catre tehnocratii din MFP-ANAF
  • MFP, ANAF, Consiliul Fiscal, Banca Nationala, Comisia Europeana, FMI v-au ascuns aceste date ca sa isi justifice opozitia fata de scaderea taxelor

In ultimii ani, mai precis de la momentul aderarii Romaniei la UE, cu fiecare prilej al reducerii/eliminarii vreunei taxe fiscale sau parafiscale asistam la o resurectie imediata in spatiul public a opiniilor unor specialisti, garnisiti cu titluri academice, care prevestesc dezastrul. Nu voi inventaria acum trecutele luari de pozitie ale acestor apostoli ai neamului, situati in pozitii generos platite si din banii contribuabililor romani (Consiliul Fiscal, Banca Nationala, Comisia Europeana, FMI, etc.). Ele s-au dovedit infirmate de realitatea economica, insa nu acesta este scopul prezentului demers.

Presedintelui Consiliului fiscal, domnul Ionut Dumitru, va spune ca, daca scadem taxele, „ne indreptam sigur spre o disolutie a statului”

Zilele trecute, in plina dezbatere “electorala” a initiativei legislative de eliminare a celor 102 taxe parafiscale (printre altele, al carui impact bugetar de cca 1 md de lei este perfect suportabil!), am ramas socat de avertismentul presedintelui Consiliului fiscal, domnul Ionut Dumitru, care, nici mai mult nici mai putin, avertiza asupra faptului ca “daca continuam la nesfarsit aceste reduceri, ne indreptam sigur spre o disolutie a statului”. ( http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-21416583-cele-trei-masele-din-dantura-economiei-care-vor-provoca-dureri-2017-veniturile-fiscale-cele-mai-mici-din-istorie-pensiile-treime-din-banii-pensii-imprumutam-salariile-administratiei-publice.htm ).

In ceea ce priveste avertismentul domniei sale fata de fragilitatea sistemului de pensii, accentuata de masurile nesabuite ale promovarii a tot felul de pensii speciale in contradictie cu principiul sacru al contributivitatii, sunt intru totul de acord.

Despre salariile functionarilor publici trebuie sa recunoastem ca acestea sunt puternic dezechilibrate de diferentele majore dintre un sector sau altul al administratiei publice si este necesara o corectie a acestor diferente in cadrul unei anvelope salariale de cca 7-8 % din PIB. De asemenea, faptul ca aceste salarii pe medie depasesc salariile din sectorul privat este o anomalie specifica tarilor mai putin dezvoltate si ea trebuie corectata intr-un orizont de timp cat mai scurt.

Unde ne situam pe pozitii diametral opuse este domeniul veniturilor de natura fiscala. Aici, previziunea catastrofica a d-lui Dumitru este exagerata in mod voit. Sau ea poate avea un corespondent in realitate daca se va mai pierde mult timp, asa cum s-a intamplat in anul 2016, in consolidarea capacitatii administrative a unitatilor fiscale.

Raport intern ANAF – tinut ascuns de presa si opinia publica

In continuare, voi folosi si datele din cuprinsul unui studiu comparativ cu privire la sarcina/povara fiscala din tara noastra fata de statele UE pe care l-am initiat/discutat impreuna in perioada anterioara fabricarii dosarului meu de catre DNA. Acest raport este tinut astazi ascuns de conducerea MFP-ANAF.

Potrivit definitiei OECD, povara fiscala (tax burden) poate fi masurata ca pondere a veniturilor fiscale (impozite directe si indirecte, contributii sociale) in PIB sau ca indicatorul care masoara presiuna resimtita de contribuabili prin sistemul de impozitare/taxare.

Exista o serie de diferente între statele membre UE nu doar la nivel de sisteme fiscale, dar si a compozitiei acestora. Anumite state se bazeaza foarte mult pe impozitele directe, altele pe cele indirecte sau chiar pe contributii sociale. Exista state care, în mod traditional au un numar foarte mic de impozite, fiecare bazandu-se deci pe diverse particularitati legislative nationale. Va prezint mai jos foarte sintetic graficul cu structura veniturilor fiscale dupa principalele tipuri de impozite/taxe etc, % în povara fiscala totala:

grafic-1

Asadar, structura veniturilor fiscale din Romania releva o pondere ridicată a veniturilor din impozitele indirecte, respectiv de 13,6% in PIB, similar mediei UE, iar pentru anul 2015 Comisia Europeana estimeaza ca Romania va depasi usor nivelul UE pentru ponderea acestei grupe de taxe. In metodologia ESA 2010, impozitele indirecte cuprind categoriile: TVA, accize şi taxe de consumaţie, taxe vamale, alte impozite pe produse.

Comparatia intre veniturile fiscale colectate de administratia publica din Romania cu cele incasate in Uniunea Europeană (medie UE-28), pe baza datelor statelor care au o pozitie marginala fata de media UE, este prezentata în următoarele patru reprezentari grafice: total venituri fiscale, impozite directe, impozite indirecte și contributii sociale.

grafic-2           grafic-3

grafic-4           grafic-5

Din analiza sumara a graficelor de mai sus se pot trage cateva concluzii certe, dupa cum urmeaza:

-in anul 2015, ecartul între media veniturilor colectate la nivel european și încasările administrației publice din România este de aprox. 10%;

-diferentele se constata in mod pregnant în zona impozitelor directe, precum ai la nivelul contributiilor sociale;

-la capitolul impozite indirecte randamentul colectarii este usor superior mediei UE-28;

-aparent paradoxal, ne situam la nivelul mediei UE in cazul impozitelor indirecte în condițiile în care rata medie de colectare se afla pe penultimul loc în Europa, dat fiind decalajul fiscal inregistrat in special la TVA;

-desi s-a redus cota TVA la 9% pentru produsele alimentare, performanaa colectarii din 2015 s-a regasit in cresterea ponderii în PIB a impozitelor indirecte, atat în ceea ce priveste colectarea TVA cat si a accizelor. Efectul se va vedea probabil si in reducerea economiei ascunse, in special frauda TVA, sau cel putin acesta este efectul scontat atunci cand datele statistice ale Comisiei Europene pentru 2015 vor deveni disponibile;

-contribuţiile sociale in tara noastra detin locul doi ca importanta în formarea veniturilor fiscale ale anului 2015, cu o pondere de 8,2% în PIB estimata de Comisia Europeană pentru 2015, în scădere de la 8,6% în PIB în 2014, generata de scaderea cu 5% a CAS.

O situatie complet aparte apare in cazul impozitelor directe care se află la cea mai mare distanţă fată de media UE in ceea ce priveste ponderea acestora in PIB, un ecart de 6,3 pp estimat pentru 2015. Aceasta categorie cuprinde impozitele curente pe venit, profit si proprietate, si pe diverse castiguri din capital. Pe de altă parte, ecartul este perfect justificat daca se tine cont de ratele efective de impozitare directa.

Fata de toate informatiile prezentate mai sus, este necesar a fi abordat, chiar daca aparaent expeditiv și subiectul sensibil privind performanta ANAF în colectarea veniturilor bugetare.

In ceea ce priveste eficienta colectarii veniturilor fiscale, datele oficiale ale Comisiei Europene indica Romania pe penultima pozitie in UE, fara a va detalia diferentele din structura impozitarii, pe care vi le-am prezentat mai sus. Incepand din 2011, Romania a trecut în fata Bulgariei, pozitie mentinuta si in 2014-2015, desi in aceasta perioada au fost luate masuri de relaxare fiscala semnificativa (CAS in 2014 si TVA in 2015). Ecartul care ne separa de media UE s-a redus de la 11,1 pp in 2014 la 10,3 pp in 2015.

Remarcabil este faptul ca in 2015 ecartul inregistrat de veniturile fiscale colectate în Romania, fata de media UE-28, s-a mentinut constant, chiar daca cotele de impozitare principale au suferit diminuari semnificative. Acest fapt este rezultatul actiunilor ANAF din anul 2015, in principal prin promovarea agresiva a masurilor de combatere a evaziunii fiscale.

In teorie, scopul administratiilor fiscale este de a colecta toate taxele si impozitele datorate conform legilor în vigoare. Autoritatile fiscale tind sa reduca decalajele din conformarea voluntara si, in acelasi timp, sa minimizeze costurile administrative de colectare, precum si cele ale contribuabililor (costurile de conformare). Mda…asta in teorie, pentru ca in practica insa, situatia administratiei fiscale din Romania a fost adusa in ultimul an tehnocrat la limita colapsului. Avand un raport de ruda saraca a Ministerului Finantelor condus de personaje efemere, a imixtiunii Curtii de Conturi si a organelor penale care, practic, ii dicteaza agenda, puternic subfinantata in dotarea cu IT, pe de o parte, si captiva a unui sistem inept de promovare si mobilitate a functiei publice, pe de alta parte ANAF, prin sacrificiul catorva dintre oamenii sai dedicati profesiei, isi realizeaza din ce in ce mai greu obiectivele propuse. Despre acest subiect, al capacitatii administrative ANAF…voi reveni constant.

Si atunci, mai este ceva de facut? Nu cumva au dreptate “apostolii dezastrului bugetar”, asa cum i-am numit pe cei care, de fiecare data cand se reduce o taxa tipa prevestind apocalipsa? Ei bine, nu au dreptate! Ei au o misiune!

Cu ce este rau in sine faptul ca Romania are o pondere a veniturilor fiscale situata pe penultimul loc in UE, daca tinta de deficit bugetar poate fi mentinuta in jurul cifrei de 3%? Pe ultimul loc, dupa Romania, se afla Irlanda. Stiati ca Irlanda, tot dupa statisticile UE, este tara care in perioada 1997-2015 a avut de departe cea mai mare crestere a PIB (inclusiv pe cap de locuitor!) dintre tarile europene, recuperand enorm din decalajul fata de tarile dezvoltate?

Cum poate fi mentinuta tinta de deficit? Cateva sugestii…

Este aproape un truism faptul ca cele mai sigure venituri suplimentare la bugetul statului pot fi obtinute prin doua modalitati: fie prin stimularea specifica a cresterii economice (de ex. incurajarea investitiilor straine directe prin scaderea taxarii pe capital sau pe forta de munca) fie prin modificarea structurii ponderii impozitarii in total povara fiscala (directe/indirecte/contributii sociale) . In cazul Romaniei mai exista o rezerva enorma: reducerea drastica a decalajului (gap-ului) fiscal. Va reamintesc ca noi nu colectam din TVA datorat decat 65%!!! Iar fiecare procent din cele 35 evazionate inseamna mai mult de 100 mil de euro!!! Si asta in fiecare an fiscal.

Daca se va reusi un grad de absorbtie a fondurilor comunitare remarcabil, daca se va consolida ANAF, daca vom creste ponderea taxelor pe proprietatile de lux (apropos…stiti cat este taxa de prima inmatriculare a autoturismelor de lux in Danemarca, spre ex., dar impozitul pentru un apartament duplex in zonele de lux ale oricarui stat civilizat?), daca vom mentine presiunea pe corectitudinea cheltuirii banului public, daca vom reduce cheltuielile de administrare prin reducerea numarului de UAT si regionalizare, s.a.m.d. concomitent cu REDUCEREA DRASTICA A EVAZIUNII tinta de deficit poate fi mentinuta in zona rezonabila a lui 3%.

Asadar reducerea ponderii veniturilor fiscale in buget nu este un pericol in sine, asa cum clameaza apostolii dezastrului. O astfel de situatie incurajeaza investitiile private directe si spiritul antreprenorial al celor pe spinarea carora sta statul cu ai sai apostoli-misionari.

Sporul pentru titlul stiintific de doctor este o frauda din bani publici care trebuie investigata!

Solicit public inventarierea tuturor beneficiarilor de spor pentru obtinerea “titlului stiintific de doctor”, evaluarea sumelor din bani publici cheltuite, verificarea tezelor cel putin a celor cu functii de demnitate publica, precum si recuperarea sumelor cheltuite cu plagiatorii neamului.

Asistam cu totii in ultima perioada la o escaladare a discutarii subiectului plagiatului in societatea romaneasca (vezi si opinia calificata din    http://www.aid-romania.org/cnmr-consiliul-national-al-rectorilor-membru-al-cnmr-am-decis-necesitatea-evaluarii-scolilor-doctorale-pe-domenii-cu-participare-internationala-precum-si-a-modului-de-acordare-a-titluri/ ).

O astfel de dezbatere era necesara inca din anii 2000 cand fenomenul furtului intelectual prin plagiere incepea sa capete proportii ingrijoratoare. Dar, vorba francezului “mieux vaut tard que jamais”

Din acea perioada pana in zilele noastre am asistat cu totii la o adevarata avalansa de “doctori” in toate domeniile, adica persoane a caror contributie stiintifica, mai ales in sensul de noutate, este daca nu remarcabila atunci macar relevanta. S-a creat o adevarata “industrie” la care cel mai mult a contribuit veracitatea si lipsa de etica profesionala a mediului universitar. Tot soiul de indivizi dubiosi, cel mult semidocti, au apelat la aceasta “industrie” si au devenit peste noapte doctori in stiinte. Cunosc atat de multe persoane, unele foste sau actuale detinatoare de functii publice inalte, aflate in aceasta situatie, incat imi este pur si simplu jena sa le pronunt numele. Per total, in tara noastra ar exista aproape o suta de mii de “doctori in stiinte”, aparuti ca ciupercile dupa ploaie mai ales in perioada de dupa Revolutie. Din acest punct de vedere, cred ca suntem natiunea cea mai “creativa” (in sensul creatiei stiintifice:) din univers!

Cum a fost posibil un asfel de fenomen? Exista exegeti ai domeniului care au oferit si vor mai oferi explicatiile necesare. Figura jurnalistei Emilia Sercan se distinge cu acuitate dintre cei care militeaza pentru eliminarea furtului intelectual. Si domnul Ciuvica este remarcabil in insistenta cu care demoleaza, pe buna dreptate, falsele “statui” ale corectitudinii vietii noastre publice, chiar daca pe dansul il creditez, din pacate, si cu o anumita “selectivitate” interesata in alegerea “victimelor”.

Surprinde insa linistea mormantala cu care este tratat subiectul de catre alti lideri de opinie. Domnii Tapalaga, Pantazi, Tismaneanu, ca sa dau numai cateva exemple, au tacut subit de indata ce singurul plagiator al neamului, fostul premier Ponta, a fost scos din joc! Oare de ce? Merita remarcata in acest context si opinia echilibrata a domnului Horatiu Pepine ( http://www.dw.com/ro/laura-codru%C8%9Ba-k%C3%B6vesi-acuzat%C4%83-din-nou-de-plagiat/a-35912548).

Dincolo de impaunarea CV-urilor, consolidarea statutului socio-profesional obtinut nemeritat sau de hranirea propriului orgoliu exacerbat de “puterea” publica dobandita  (exercitata deseori discretionar) exista o cauza mult mai pamanteana a exploziei numarului de “oameni de stiinta” din Romania. Banii! Da, pentru ca in cauza nu avem de-a face numai cu oribila imoralitate a falsului intelectual ci cu un veritabil furt din bani publici. Si foarte multe persoane dintre cele avizate trec sub tacere acest aspect, speriati cred de dimensiunea fenomenului.

Sa ma explic. De-a lungul carierei mele, aflat in fruntea unor entitati publice, am refuzat cu obstinatie sa acord sporul pentru “titlul stiintific de doctor” salariatilor din subordine. Vorbim de 15% din salariul de baza, adica de sume foarte importante mai ales ca in cauza erau multe persoane cu functii de conducere. Fostii mei colaboratori cunosc foarte bine acest lucru. Refuzul meu era dictat de evidenta ca ne aflam in situatia unor plagiatori si nu din invidie. Stau marturie atat foia matricola a studiilor mele cat si faptul ca am renuntat la doctorat imediat dupa ce fusesem acceptat prin anii 2002-2003. De ce? De rusine. Tocmai vedeam cum multi dintre vamesii de pe frontiera (de vest in principal) devenisera doctori in stiinte! Ca unii erau doctori ai Universitatii din Timisoara nu este decat o coincidenta de actualitate!

Asadar, pentru cei angajati in sistemul public, plagiatorii fura pur si simplu din banii publici. O evaluare a numarului beneficiarilor sporului de 15% si a sumelor cheltuite in acest scop este relativ usor de facut. Pentru “doctorii” care si-au dobandit titlul pana la 31 dec 2009 de la acea data sporul le-a fost inclus in salariul de baza. In perioada de dupa 2010 se crease o “discriminare” fata de “plagiatorii” nou aparuti. Acestia nu mai beneficiau de acest spor asa ca legiuitorul (in randurile caruia gasim o sumedenie de  plagiatori) a corectat imediat “crunta” discriminare, prin art.5 alin (1’) si (1”) din OUG nr.83/2014 aprobata prin Legea nr.71/2015. Pentru detalii puteti consulta si  https://avocatiuliadumitru.wordpress.com/tag/spor-de-doctorat/.

Sa incercam un exercitiu pur teoretic. Din datele publice reiese ca ar fi  cca 60.000 de “doctori” angajati in sistemul public si beneficiari ai sporului amintit. Daca luam in calcul ca majoritatea acestora sunt incadrati in functii de conducere, iar nivelul lor de salarizare este cu mult peste medie, putem accepta ca echivalentul celor 15% aferent sporului ar putea fi cca 1000 lei lunar. Pentru o perioada egala cu cinci ani suma totala care ar putea fi teoretic recuperata ar fi de cca. 3,6 miliarde de lei…Si asta intr-o tara in care sunt milioane de oameni care nu au venituri de 1000 de lei/luna…

De aceea, intr-o societate in care institutiile abilitate de lege ar functiona corespunzator, pe fondul acestei dezbateri nationale, ar trebui imediat demarata o actiune de evaluare a sumelor cheltuite cu plagiatorii (va asigur ca peste 80% dintre beneficiarii sporului de doctorat sunt plagiatori!) si recuperarea acestora in interiorul termenului de prescriere de la persoanele beneficiare cu functii publice. Curtea de Conturi ar trebui sa isi asume acesta obligatie legala (dar, apropos, cunoasteti densitatea plagiatorilor de acolo?!) iar cei care doresc sa beneficieze de acest spor pentru perioada trecuta sa solicite din proprie initiativa CNATDCU http://www.cnatdcu.ro/ (caruia evident i-ar trebui puse la dispozitie resurse sporite)  eliberarea unei atestari de corectitudine. Si Antifrauda, la solicitarea Curtii de Conturi ar putea sa-si puna la dispozitie capacitatea administrativa in derularea unei astfel de verificari. Si pentru ca lucrurile sa se desfasoare intr-o logica fireasca s-ar putea incepe cu DNA-ul. Pentru ca aceasta institutie trebuie sa fie deasupra oricarei indoieli, ar fi de interes public ce suma cheltuie DNA-ul cu acordarea sporului de doctorat. Refuz sa cred ca ar putea fi plagiatori, adica hoti din bani publici, printre beneficiarii acestor sporuri chiar in cadrul DNA, chiar daca exista soapte in spatiul public! Dar pentru a elimina orice banuiala ar putea solicita din proprie initiativa sa li se verifice autenticitatea tezelor de doctorat.

In concluzie, solicit public inventarierea tuturor beneficiarilor de spor pentru obtinerea “titlului stiintific de doctor”, evaluarea sumelor din bani publici cheltuite, verificarea tezelor cel putin a celor cu functii de demnitate publica, precum si recuperarea sumelor cheltuite cu plagiatorii neamului. Si va asigur ca sumele, foarte mari de altfel, ar ajunge pentru reparatia curenta a tuturor spitalelor din tara noastra. In secundar, daca opinia publica doreste lucrul acesta, plagiatorii sa plece imediat din functiile publice. Eventual sa umplem cu ei bibliotecile patriei…

Credeti ca este posibil acest lucru? Ma indoiesc profund…De ce? Pentru ca traim in Romania iar aici dreptatea a devenit o notiune relativa.