EXCLUSIV! Raport intern ANAF tinut ascuns! Cum ati fost mintiti in legatura cu performanta ANAF din 2015 in colectarea veniturilor! Apostolii dezastrului v-au manipulat ordinar si au pregatit terenul pentru protejarea evazionistilor si blocarea scaderii taxelor!

  • la capitolul impozite indirecte (TVA, accize şi taxe de consumatie, taxe vamale, alte impozite pe produse) randamentul colectarii in Romania ESTE USOR SUPERIOR mediei UE-28
  • v-au ascuns si va ascund faptul ca veniturile directe din tarile cu care compara Romania includ impozitele pe proprietate, care sunt mult mai mari in UE
  • in 2015 diferenta dintre veniturile fiscale colectate în Romania, fata de media UE-28, s-a mentinut constanta, chiar daca cotele de impozitare principale au suferit diminuari semnificative in Romania
  • aceste date sunt cuprinse intr-un raport ANAF intern, inceput in 2015, care a fost blocat de la publicare de catre tehnocratii din MFP-ANAF
  • MFP, ANAF, Consiliul Fiscal, Banca Nationala, Comisia Europeana, FMI v-au ascuns aceste date ca sa isi justifice opozitia fata de scaderea taxelor

In ultimii ani, mai precis de la momentul aderarii Romaniei la UE, cu fiecare prilej al reducerii/eliminarii vreunei taxe fiscale sau parafiscale asistam la o resurectie imediata in spatiul public a opiniilor unor specialisti, garnisiti cu titluri academice, care prevestesc dezastrul. Nu voi inventaria acum trecutele luari de pozitie ale acestor apostoli ai neamului, situati in pozitii generos platite si din banii contribuabililor romani (Consiliul Fiscal, Banca Nationala, Comisia Europeana, FMI, etc.). Ele s-au dovedit infirmate de realitatea economica, insa nu acesta este scopul prezentului demers.

Presedintelui Consiliului fiscal, domnul Ionut Dumitru, va spune ca, daca scadem taxele, „ne indreptam sigur spre o disolutie a statului”

Zilele trecute, in plina dezbatere “electorala” a initiativei legislative de eliminare a celor 102 taxe parafiscale (printre altele, al carui impact bugetar de cca 1 md de lei este perfect suportabil!), am ramas socat de avertismentul presedintelui Consiliului fiscal, domnul Ionut Dumitru, care, nici mai mult nici mai putin, avertiza asupra faptului ca “daca continuam la nesfarsit aceste reduceri, ne indreptam sigur spre o disolutie a statului”. ( http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-21416583-cele-trei-masele-din-dantura-economiei-care-vor-provoca-dureri-2017-veniturile-fiscale-cele-mai-mici-din-istorie-pensiile-treime-din-banii-pensii-imprumutam-salariile-administratiei-publice.htm ).

In ceea ce priveste avertismentul domniei sale fata de fragilitatea sistemului de pensii, accentuata de masurile nesabuite ale promovarii a tot felul de pensii speciale in contradictie cu principiul sacru al contributivitatii, sunt intru totul de acord.

Despre salariile functionarilor publici trebuie sa recunoastem ca acestea sunt puternic dezechilibrate de diferentele majore dintre un sector sau altul al administratiei publice si este necesara o corectie a acestor diferente in cadrul unei anvelope salariale de cca 7-8 % din PIB. De asemenea, faptul ca aceste salarii pe medie depasesc salariile din sectorul privat este o anomalie specifica tarilor mai putin dezvoltate si ea trebuie corectata intr-un orizont de timp cat mai scurt.

Unde ne situam pe pozitii diametral opuse este domeniul veniturilor de natura fiscala. Aici, previziunea catastrofica a d-lui Dumitru este exagerata in mod voit. Sau ea poate avea un corespondent in realitate daca se va mai pierde mult timp, asa cum s-a intamplat in anul 2016, in consolidarea capacitatii administrative a unitatilor fiscale.

Raport intern ANAF – tinut ascuns de presa si opinia publica

In continuare, voi folosi si datele din cuprinsul unui studiu comparativ cu privire la sarcina/povara fiscala din tara noastra fata de statele UE pe care l-am initiat/discutat impreuna in perioada anterioara fabricarii dosarului meu de catre DNA. Acest raport este tinut astazi ascuns de conducerea MFP-ANAF.

Potrivit definitiei OECD, povara fiscala (tax burden) poate fi masurata ca pondere a veniturilor fiscale (impozite directe si indirecte, contributii sociale) in PIB sau ca indicatorul care masoara presiuna resimtita de contribuabili prin sistemul de impozitare/taxare.

Exista o serie de diferente între statele membre UE nu doar la nivel de sisteme fiscale, dar si a compozitiei acestora. Anumite state se bazeaza foarte mult pe impozitele directe, altele pe cele indirecte sau chiar pe contributii sociale. Exista state care, în mod traditional au un numar foarte mic de impozite, fiecare bazandu-se deci pe diverse particularitati legislative nationale. Va prezint mai jos foarte sintetic graficul cu structura veniturilor fiscale dupa principalele tipuri de impozite/taxe etc, % în povara fiscala totala:

grafic-1

Asadar, structura veniturilor fiscale din Romania releva o pondere ridicată a veniturilor din impozitele indirecte, respectiv de 13,6% in PIB, similar mediei UE, iar pentru anul 2015 Comisia Europeana estimeaza ca Romania va depasi usor nivelul UE pentru ponderea acestei grupe de taxe. In metodologia ESA 2010, impozitele indirecte cuprind categoriile: TVA, accize şi taxe de consumaţie, taxe vamale, alte impozite pe produse.

Comparatia intre veniturile fiscale colectate de administratia publica din Romania cu cele incasate in Uniunea Europeană (medie UE-28), pe baza datelor statelor care au o pozitie marginala fata de media UE, este prezentata în următoarele patru reprezentari grafice: total venituri fiscale, impozite directe, impozite indirecte și contributii sociale.

grafic-2           grafic-3

grafic-4           grafic-5

Din analiza sumara a graficelor de mai sus se pot trage cateva concluzii certe, dupa cum urmeaza:

-in anul 2015, ecartul între media veniturilor colectate la nivel european și încasările administrației publice din România este de aprox. 10%;

-diferentele se constata in mod pregnant în zona impozitelor directe, precum ai la nivelul contributiilor sociale;

-la capitolul impozite indirecte randamentul colectarii este usor superior mediei UE-28;

-aparent paradoxal, ne situam la nivelul mediei UE in cazul impozitelor indirecte în condițiile în care rata medie de colectare se afla pe penultimul loc în Europa, dat fiind decalajul fiscal inregistrat in special la TVA;

-desi s-a redus cota TVA la 9% pentru produsele alimentare, performanaa colectarii din 2015 s-a regasit in cresterea ponderii în PIB a impozitelor indirecte, atat în ceea ce priveste colectarea TVA cat si a accizelor. Efectul se va vedea probabil si in reducerea economiei ascunse, in special frauda TVA, sau cel putin acesta este efectul scontat atunci cand datele statistice ale Comisiei Europene pentru 2015 vor deveni disponibile;

-contribuţiile sociale in tara noastra detin locul doi ca importanta în formarea veniturilor fiscale ale anului 2015, cu o pondere de 8,2% în PIB estimata de Comisia Europeană pentru 2015, în scădere de la 8,6% în PIB în 2014, generata de scaderea cu 5% a CAS.

O situatie complet aparte apare in cazul impozitelor directe care se află la cea mai mare distanţă fată de media UE in ceea ce priveste ponderea acestora in PIB, un ecart de 6,3 pp estimat pentru 2015. Aceasta categorie cuprinde impozitele curente pe venit, profit si proprietate, si pe diverse castiguri din capital. Pe de altă parte, ecartul este perfect justificat daca se tine cont de ratele efective de impozitare directa.

Fata de toate informatiile prezentate mai sus, este necesar a fi abordat, chiar daca aparaent expeditiv și subiectul sensibil privind performanta ANAF în colectarea veniturilor bugetare.

In ceea ce priveste eficienta colectarii veniturilor fiscale, datele oficiale ale Comisiei Europene indica Romania pe penultima pozitie in UE, fara a va detalia diferentele din structura impozitarii, pe care vi le-am prezentat mai sus. Incepand din 2011, Romania a trecut în fata Bulgariei, pozitie mentinuta si in 2014-2015, desi in aceasta perioada au fost luate masuri de relaxare fiscala semnificativa (CAS in 2014 si TVA in 2015). Ecartul care ne separa de media UE s-a redus de la 11,1 pp in 2014 la 10,3 pp in 2015.

Remarcabil este faptul ca in 2015 ecartul inregistrat de veniturile fiscale colectate în Romania, fata de media UE-28, s-a mentinut constant, chiar daca cotele de impozitare principale au suferit diminuari semnificative. Acest fapt este rezultatul actiunilor ANAF din anul 2015, in principal prin promovarea agresiva a masurilor de combatere a evaziunii fiscale.

In teorie, scopul administratiilor fiscale este de a colecta toate taxele si impozitele datorate conform legilor în vigoare. Autoritatile fiscale tind sa reduca decalajele din conformarea voluntara si, in acelasi timp, sa minimizeze costurile administrative de colectare, precum si cele ale contribuabililor (costurile de conformare). Mda…asta in teorie, pentru ca in practica insa, situatia administratiei fiscale din Romania a fost adusa in ultimul an tehnocrat la limita colapsului. Avand un raport de ruda saraca a Ministerului Finantelor condus de personaje efemere, a imixtiunii Curtii de Conturi si a organelor penale care, practic, ii dicteaza agenda, puternic subfinantata in dotarea cu IT, pe de o parte, si captiva a unui sistem inept de promovare si mobilitate a functiei publice, pe de alta parte ANAF, prin sacrificiul catorva dintre oamenii sai dedicati profesiei, isi realizeaza din ce in ce mai greu obiectivele propuse. Despre acest subiect, al capacitatii administrative ANAF…voi reveni constant.

Si atunci, mai este ceva de facut? Nu cumva au dreptate “apostolii dezastrului bugetar”, asa cum i-am numit pe cei care, de fiecare data cand se reduce o taxa tipa prevestind apocalipsa? Ei bine, nu au dreptate! Ei au o misiune!

Cu ce este rau in sine faptul ca Romania are o pondere a veniturilor fiscale situata pe penultimul loc in UE, daca tinta de deficit bugetar poate fi mentinuta in jurul cifrei de 3%? Pe ultimul loc, dupa Romania, se afla Irlanda. Stiati ca Irlanda, tot dupa statisticile UE, este tara care in perioada 1997-2015 a avut de departe cea mai mare crestere a PIB (inclusiv pe cap de locuitor!) dintre tarile europene, recuperand enorm din decalajul fata de tarile dezvoltate?

Cum poate fi mentinuta tinta de deficit? Cateva sugestii…

Este aproape un truism faptul ca cele mai sigure venituri suplimentare la bugetul statului pot fi obtinute prin doua modalitati: fie prin stimularea specifica a cresterii economice (de ex. incurajarea investitiilor straine directe prin scaderea taxarii pe capital sau pe forta de munca) fie prin modificarea structurii ponderii impozitarii in total povara fiscala (directe/indirecte/contributii sociale) . In cazul Romaniei mai exista o rezerva enorma: reducerea drastica a decalajului (gap-ului) fiscal. Va reamintesc ca noi nu colectam din TVA datorat decat 65%!!! Iar fiecare procent din cele 35 evazionate inseamna mai mult de 100 mil de euro!!! Si asta in fiecare an fiscal.

Daca se va reusi un grad de absorbtie a fondurilor comunitare remarcabil, daca se va consolida ANAF, daca vom creste ponderea taxelor pe proprietatile de lux (apropos…stiti cat este taxa de prima inmatriculare a autoturismelor de lux in Danemarca, spre ex., dar impozitul pentru un apartament duplex in zonele de lux ale oricarui stat civilizat?), daca vom mentine presiunea pe corectitudinea cheltuirii banului public, daca vom reduce cheltuielile de administrare prin reducerea numarului de UAT si regionalizare, s.a.m.d. concomitent cu REDUCEREA DRASTICA A EVAZIUNII tinta de deficit poate fi mentinuta in zona rezonabila a lui 3%.

Asadar reducerea ponderii veniturilor fiscale in buget nu este un pericol in sine, asa cum clameaza apostolii dezastrului. O astfel de situatie incurajeaza investitiile private directe si spiritul antreprenorial al celor pe spinarea carora sta statul cu ai sai apostoli-misionari.

Sporul pentru titlul stiintific de doctor este o frauda din bani publici care trebuie investigata!

Solicit public inventarierea tuturor beneficiarilor de spor pentru obtinerea “titlului stiintific de doctor”, evaluarea sumelor din bani publici cheltuite, verificarea tezelor cel putin a celor cu functii de demnitate publica, precum si recuperarea sumelor cheltuite cu plagiatorii neamului.

Asistam cu totii in ultima perioada la o escaladare a discutarii subiectului plagiatului in societatea romaneasca (vezi si opinia calificata din    http://www.aid-romania.org/cnmr-consiliul-national-al-rectorilor-membru-al-cnmr-am-decis-necesitatea-evaluarii-scolilor-doctorale-pe-domenii-cu-participare-internationala-precum-si-a-modului-de-acordare-a-titluri/ ).

O astfel de dezbatere era necesara inca din anii 2000 cand fenomenul furtului intelectual prin plagiere incepea sa capete proportii ingrijoratoare. Dar, vorba francezului “mieux vaut tard que jamais”

Din acea perioada pana in zilele noastre am asistat cu totii la o adevarata avalansa de “doctori” in toate domeniile, adica persoane a caror contributie stiintifica, mai ales in sensul de noutate, este daca nu remarcabila atunci macar relevanta. S-a creat o adevarata “industrie” la care cel mai mult a contribuit veracitatea si lipsa de etica profesionala a mediului universitar. Tot soiul de indivizi dubiosi, cel mult semidocti, au apelat la aceasta “industrie” si au devenit peste noapte doctori in stiinte. Cunosc atat de multe persoane, unele foste sau actuale detinatoare de functii publice inalte, aflate in aceasta situatie, incat imi este pur si simplu jena sa le pronunt numele. Per total, in tara noastra ar exista aproape o suta de mii de “doctori in stiinte”, aparuti ca ciupercile dupa ploaie mai ales in perioada de dupa Revolutie. Din acest punct de vedere, cred ca suntem natiunea cea mai “creativa” (in sensul creatiei stiintifice:) din univers!

Cum a fost posibil un asfel de fenomen? Exista exegeti ai domeniului care au oferit si vor mai oferi explicatiile necesare. Figura jurnalistei Emilia Sercan se distinge cu acuitate dintre cei care militeaza pentru eliminarea furtului intelectual. Si domnul Ciuvica este remarcabil in insistenta cu care demoleaza, pe buna dreptate, falsele “statui” ale corectitudinii vietii noastre publice, chiar daca pe dansul il creditez, din pacate, si cu o anumita “selectivitate” interesata in alegerea “victimelor”.

Surprinde insa linistea mormantala cu care este tratat subiectul de catre alti lideri de opinie. Domnii Tapalaga, Pantazi, Tismaneanu, ca sa dau numai cateva exemple, au tacut subit de indata ce singurul plagiator al neamului, fostul premier Ponta, a fost scos din joc! Oare de ce? Merita remarcata in acest context si opinia echilibrata a domnului Horatiu Pepine ( http://www.dw.com/ro/laura-codru%C8%9Ba-k%C3%B6vesi-acuzat%C4%83-din-nou-de-plagiat/a-35912548).

Dincolo de impaunarea CV-urilor, consolidarea statutului socio-profesional obtinut nemeritat sau de hranirea propriului orgoliu exacerbat de “puterea” publica dobandita  (exercitata deseori discretionar) exista o cauza mult mai pamanteana a exploziei numarului de “oameni de stiinta” din Romania. Banii! Da, pentru ca in cauza nu avem de-a face numai cu oribila imoralitate a falsului intelectual ci cu un veritabil furt din bani publici. Si foarte multe persoane dintre cele avizate trec sub tacere acest aspect, speriati cred de dimensiunea fenomenului.

Sa ma explic. De-a lungul carierei mele, aflat in fruntea unor entitati publice, am refuzat cu obstinatie sa acord sporul pentru “titlul stiintific de doctor” salariatilor din subordine. Vorbim de 15% din salariul de baza, adica de sume foarte importante mai ales ca in cauza erau multe persoane cu functii de conducere. Fostii mei colaboratori cunosc foarte bine acest lucru. Refuzul meu era dictat de evidenta ca ne aflam in situatia unor plagiatori si nu din invidie. Stau marturie atat foia matricola a studiilor mele cat si faptul ca am renuntat la doctorat imediat dupa ce fusesem acceptat prin anii 2002-2003. De ce? De rusine. Tocmai vedeam cum multi dintre vamesii de pe frontiera (de vest in principal) devenisera doctori in stiinte! Ca unii erau doctori ai Universitatii din Timisoara nu este decat o coincidenta de actualitate!

Asadar, pentru cei angajati in sistemul public, plagiatorii fura pur si simplu din banii publici. O evaluare a numarului beneficiarilor sporului de 15% si a sumelor cheltuite in acest scop este relativ usor de facut. Pentru “doctorii” care si-au dobandit titlul pana la 31 dec 2009 de la acea data sporul le-a fost inclus in salariul de baza. In perioada de dupa 2010 se crease o “discriminare” fata de “plagiatorii” nou aparuti. Acestia nu mai beneficiau de acest spor asa ca legiuitorul (in randurile caruia gasim o sumedenie de  plagiatori) a corectat imediat “crunta” discriminare, prin art.5 alin (1’) si (1”) din OUG nr.83/2014 aprobata prin Legea nr.71/2015. Pentru detalii puteti consulta si  https://avocatiuliadumitru.wordpress.com/tag/spor-de-doctorat/.

Sa incercam un exercitiu pur teoretic. Din datele publice reiese ca ar fi  cca 60.000 de “doctori” angajati in sistemul public si beneficiari ai sporului amintit. Daca luam in calcul ca majoritatea acestora sunt incadrati in functii de conducere, iar nivelul lor de salarizare este cu mult peste medie, putem accepta ca echivalentul celor 15% aferent sporului ar putea fi cca 1000 lei lunar. Pentru o perioada egala cu cinci ani suma totala care ar putea fi teoretic recuperata ar fi de cca. 3,6 miliarde de lei…Si asta intr-o tara in care sunt milioane de oameni care nu au venituri de 1000 de lei/luna…

De aceea, intr-o societate in care institutiile abilitate de lege ar functiona corespunzator, pe fondul acestei dezbateri nationale, ar trebui imediat demarata o actiune de evaluare a sumelor cheltuite cu plagiatorii (va asigur ca peste 80% dintre beneficiarii sporului de doctorat sunt plagiatori!) si recuperarea acestora in interiorul termenului de prescriere de la persoanele beneficiare cu functii publice. Curtea de Conturi ar trebui sa isi asume acesta obligatie legala (dar, apropos, cunoasteti densitatea plagiatorilor de acolo?!) iar cei care doresc sa beneficieze de acest spor pentru perioada trecuta sa solicite din proprie initiativa CNATDCU http://www.cnatdcu.ro/ (caruia evident i-ar trebui puse la dispozitie resurse sporite)  eliberarea unei atestari de corectitudine. Si Antifrauda, la solicitarea Curtii de Conturi ar putea sa-si puna la dispozitie capacitatea administrativa in derularea unei astfel de verificari. Si pentru ca lucrurile sa se desfasoare intr-o logica fireasca s-ar putea incepe cu DNA-ul. Pentru ca aceasta institutie trebuie sa fie deasupra oricarei indoieli, ar fi de interes public ce suma cheltuie DNA-ul cu acordarea sporului de doctorat. Refuz sa cred ca ar putea fi plagiatori, adica hoti din bani publici, printre beneficiarii acestor sporuri chiar in cadrul DNA, chiar daca exista soapte in spatiul public! Dar pentru a elimina orice banuiala ar putea solicita din proprie initiativa sa li se verifice autenticitatea tezelor de doctorat.

In concluzie, solicit public inventarierea tuturor beneficiarilor de spor pentru obtinerea “titlului stiintific de doctor”, evaluarea sumelor din bani publici cheltuite, verificarea tezelor cel putin a celor cu functii de demnitate publica, precum si recuperarea sumelor cheltuite cu plagiatorii neamului. Si va asigur ca sumele, foarte mari de altfel, ar ajunge pentru reparatia curenta a tuturor spitalelor din tara noastra. In secundar, daca opinia publica doreste lucrul acesta, plagiatorii sa plece imediat din functiile publice. Eventual sa umplem cu ei bibliotecile patriei…

Credeti ca este posibil acest lucru? Ma indoiesc profund…De ce? Pentru ca traim in Romania iar aici dreptatea a devenit o notiune relativa.

Cum mi s-a fabricat dosarul de inculpat (Partea a II-a)

Dupa cum am precizat in postarea anterioara pe blog continui prezentarea evolutiei dosarului DNA nr. 2663/1/2016/a1 prin care sunt acuzat de infractiunea de abuz in serviciu.

In conformitate cu procedurile legale in materie am depus in termen la ICCJ – Sectia Penala – Judecatorul de drepturi si libertati CONTESTATIA impotriva sechestrului asigurator instituit pentru producerea unui pretins prejudiciu de 3.860.800 lei. Aceasta are ca termen de judecata data de 06 septembrie a.c. De asemenea, am depus nota cu CERERI SI EXCEPTII cu privire la actul de sesizare a instantei si a unor probe administrate pe parcursul urmaririi penale, al carui termen de judecata in Camera preliminara este 13 septembrie a.c.

Pentru ca inteleg sa nu ma interferez cu bunul mers al infaptuirii actului de justitie nu voi face publice aceste documente pana cand instanta nu se va pronunta asupra lor. In acel moment le voi publica, asa cum am promis!

Va reamintesc ca in perioada 10 feb-21 iunie a.c., de la momentul “atribuirii” calitatii de suspect, imaginea publica a subsemnatului a fost terfelita prin preluarea detaliata pe toate canalele media din Romania dar si internationale a comunicatelor DNA cat si a unor informatii ce reprezinta “scugeri accidentale” a unor probe “selective” din dosar. Acestea sunt in mod tendentios prezentate ca reprezentand probe privind asa-zisa favorizare a inculpatilor in fraudarea de fonduri europene/bugetare cat si asa-zisul abuz in serviciu constand in emiterea a doua circulare (in realitate perfect legale) si a caror necesitate imediata era cunoscuta atat opiniei publice dar mai ales milioanelor de contribuabili afectati.

De asemenea, consecinta a comunicatului DNA, imediat am fost destituit din functia de presedinte ANAF.

Pentru ca am finalizat o prima studiere atenta a rechizitoriului si a anexelor acestuia care se constituie in materialul probator al DNA (peste 10.000 pagini), informatii publice astazi, sunt in masura sa fac urmatoarele precizari:

  1. Pe drumul de la DNA catre ICCJ a fost clasata infractiunea de favorizare a faptuitorului dar s-au mentinut masurile asiguratorii asupra bunurilor mele. Clasarea s-a facut pentru lipsa de “probe fara dubiu” chiar daca corect ar fi fost “lipsa faptelor”. Aceasta intrucat nu putea exista nici o proba la dosar privind vreo eventuala coniventa a mea cu Asociatia Partida Romilor Pro Europa (A.P.R.P.E.) si/sau cu celelalte persoane implicate in cauza deoarece realitatea faptelor este cea pe care am sustinut-o in toate ocaziile: la data “agatarii” mele in dosar habar nu aveam despre existenta A.P.R.P.E., Paun&Co;
  2. Intreaga probatiune a pretinsei mele participatii penale din continutul rechizitoriului este o insiruire de afirmatii/enunturi/concluzii halucinante bazate pe sustineri neprobate nicicum in dosar:
  • nu se precizeaza nicaieri in cadrul dosarului in ce a constat abuzul in serviciu si pretinsa aderare a subsemnatului “la activitatea infractionala a inculpatului Gogancea”, pe care in fapt eu o cunosc ca fiind o activitate de natura strict profesionala, cu respectarea legii, neinfluentata de alte interese.
  • se afirma fara nici macar un suport logic sau probator ca emiterea celor doua circulare ar fi fost de natura sa duca la “impiedicarea la plata” a CASS in cazul romilor pe care DNA ii considera a fi trecuti fictiv in conventiile civile, in conditiile in care plata CASS-lui era prin retinere la sursa in sarcina A.P.R.P.E. careia circularele incriminate nu ii sunt opozabile,
  • se afirma fara nici macar un suport logic sau probator ca emiterea celor doua circulare ar fi condus la “renuntarea la recuperare”, in conditiile in care platitorul de CASS inregistrase fiscal conventiile civile incriminate (daca nu le-ar fi inregistrat nu era posibila emiterea deciziei de impunere 630). Astfel, informatiile privind veniturile realizate de romi fusesera distribuite de aplicatia informatica inca din 2013 si multi dintre acestia luasera cunostinta de calitatea lor fictiva din conventii pe baza adeverintelor de venit, pe care le solicitasera administratiilor fiscale in anii anteriori, pentru obtinerea ajutorului social. In fapt conventiile civile respective ar fi intrat in foarte putine cazuri sub incidenta celor doua circulare invocate de DNA deoarece majoritatea celor mentionati in conventiile APRPE fie aveau mai multe venituri inregistrate, fie baza lunara de calcul a CASS era mai mare decat salariul minim pe tara la acea data, etc.)
  • rechizitoriul DNA denatureaza complet sensul lipsit de echivoc al circularelor prin aceea ca se face o confuzie voita in ceea ce priveste efectul juridic al acestora. In realitate, circularele au avut ca efect doar suspendarea, in interiorul termenului de prescriere, a unor operatiuni in derulare pentru criteriile de incidenta mentionate in cuprinsul acestora si doar pentru cca. 56 de zile lucratoare pana la intrarea in vigoare a legilor din iulie cu numerele 209/2015 si 225/2015, care se aflau in procedura finala de adoptare. DNA sustine in mod aberant ca prin emiterea circularelor am incalcat cu intentie directa dispozitiile legale (fara sa precizeze si care sunt acestea) in favoarea unor interese private (nespecificate) prin dispunerea “neincasarii prin necomunicare/stoparea transmiterii catre contribuabili/stoparea executarii unor decizii de impunere deja emise” cand in fapt circularele nu au fost de natura sa aiba un atare efect. Cu toate ca este evident ca emiterea circularelor nu are vreo legatura cu pretinsa “ascundere” a conventiilor civile precizez ca la dosar, in probatoriul administrat, pentru intervalul in care aceste doua circulare au operat, adica pana la intrarea in vigoare a celor doua legi prin care s-au anulat obligatiile fiscale, nu am identificat nici macar un singur caz, fie si cu titlu de exemplu, in care sa se faca dovada pretinsului efect al circularelor sustinut de DNA.
  • ignorarea sau evitarea cu buna stiinta a unor probe decisive, extrem de relevante, asupra situatiei de fapt si de drept ce a constituit contextul care a impus emiterea circularelor (alocatiile pentru copii aflate in conturi bancare, cazul O.P.S.N.A.J., memoriile depuse atat la ANAF cat si la toate institutiile abilitate, declaratiile martorilor, trasabilitatea initiativelor legislative in cauza, OUG nr. 4/2015, legea nr. 209/2015 si legea nr. 225/2015 care, dincolo de ratiunile bugetar-administrative, au confirmat in fapt si in drept justetea emiterii circularelor incriminate de DNA etc.)
  • necunoasterea/neintelegea ori ignorarea voita a:

-cadrului, dimensiunii, volumului, uriasei responsabilitati a activitatii presedintelui ANAF (circularele nefiind expresia unei decizii discretionare ci rezultatul unei proceduri operationale interne in vigoare si astazi),

-mecanismului de administrare fiscala prin inducerea unor confuzii voite ( rapoartele constatatoare ale “specialistilor” DNA – doctori in economie, care isi aroga rolul procurorului si stabilesc eronat sensul efectulului legislativ al circularelor si incidenta asupra conventiilor civile pretins fictive s.a.)

  • stabilirea in sarcina presedintelui ANAF prin “atragerea” fortata in calitate de parte civila a ANAF a unui prejudiciu incert fara caracter concret si nesustinut prin verificari fiscale efective, fara a exista nici o legătură de cauzalitate între faptele presupus a fi săvârșite și prejudiciul reținut în cauză si cu ignorarea unor argumente de fapt si de drept evidente.

Fata de cele aratate mai sus si de continutul actelor depuse in cauza pana astazi la ICCJ, in interesul bunei infaptuiri a justitiei, al pastrarii bunei reputatii a DNA, precum si in raport de drepturile mele constitutionale grav incalcate prin conturarea nejustificata, in contradictie cu conduita mea reala, a unei imagini publice false, solicit public conducerii DNA, doamnei Laura Codruta Kovesi, sa vegheze la respectarea infapturii actului de justitie in dosarul subsemnatului si sa asigure o analiza completa asupra celor mai sus precizate. Daca se vor confirma sustinerile mele solicit, dupa caz, fie retragerea dosarului din instanta de judecata pentru completarea cu probe si/sau clarificari sau completari de natura sa ajute la intelegerea corecta si completa acuzatiilor aduse fie, asa cum cred eu ca ar trebui procedat, la retragerea acuzatiilor puse in sarcina mea in acest dosar.

In cazul retragerii acuzatiilor impotriva mea, solicit emiterea unui comunicat al DNA cu scuze publice pentru prejudiciul de imagine ce mi-a fost produs.

Doamnei ministru Anca Dragu nu indraznesc sa ii cer sa revina asupra solicitarii de a fi demis deoarece, cunoscand-o si intelegand care este rolul domniei sale in “reformarea” activitatii ANAF, stiu ca i-ar fi oricum imposibil sa inteleaga “complexitatea”unui astfel de caz. Ma astept insa ca, macinata de propria constiinta civica si potrivit cu anvergura sa profesionala, la urmatoarea intalnire cu FMI (pe care incearca sa-i aduca iar in Romania) sa ii ceara demisia si doamnei Christine Lagarde, sefa FMI, trimisa in judecata in instanta franceza ca inculpat pentru “abuz de putere” cu un prejudiciu de sute de milioane de euro.

 

 

Cum mi s-a fabricat dosarul de inculpat (Partea I)

Aveti atasate doua documente: partea din rechizitoriu care ma priveste (pentru a nu fi acuzat ca obstructionez justitia sau ca pun presiune pe alte parti din dosar, postez doar paginile care fac referire la mine) si declaratia mea de inculpat. In zilele urmatoare voi lua punct cu punct fiecare acuzatie, „rationament” sau presupunere a procurorilor si le voi desfiinta.

Locul

ROMANIA, tara membra UE

Perioada

01 ianuarie 2012 (data de la care se datoreaza contributia de asigurari de sanatate trecuta prin lege in administrarea ANAF de la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate) -19 iulie 2016 (data cand se aproba rechizitoriul nr.7/P/2015 de catre din dosarul nr.2663/1/2016/a1 inregistrat la Sectia Penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie)

Personaje

Inculpat DIACONU GELU STEFAN, procuror sef de serviciu DORU FLORIN TULUS, procuror sef sectie CLAUDIU CONSTANTIN DUMITRESCU, specialist LIVIU BALAUR

Definitii

1.Ticalosie=abjectie, faradelege, infamie, josnicie, miselie, marsavie, nelegiuire, nemernicie, netrebnicie;

2.Dosar fabricat=totalitatea actelor referitoare la o persoana caruia trebuie sa-i pui in sarcina o acuzatie care sa para veridica pe baza de fapte care nu sunt reale;

3.Schizofrenie=boala mintala cronica caracterizata prin slabirea si destramarea progresiva a functiilor psihice si prin pierderea contactului cu realitatea;

Declaratie publica (aceeasi pe care am facut-o si in dosar):

“Eu, Diaconu Gelu Stefan, cetatean roman, declar public, cunoscute fiindu-mi consecintele penale ale unei marturii mincinoase, ca, pana la data de 8 februarie 2016, cu o zi inaintea primirii de la DNA a citatiei de suspect, nu am stiut de existenta/discutat despre/interferat cu intentiile, interventiile, actiunile/ numitului Nicolae Paun si ale Asociatiei Partida Romilor Pro Europa. Niciodata in intreaga mea viata pana la data de 8 februarie anul acesta nu am vorbit/luat vreun contact cu cineva din interiorul ANAF sau din exterior, de pe intreaga planeta pamant, despre cei doi subiecti mentionati mai sus si despre activitatea acestora. Pe Madalin Voicu il stiu din media datorita notorietatii sale. Repet, niciodata si nimeni nu a intervenit in vreun fel la mine in favoarea lui Paun & Co, despre existenta carora nu am avut cunostinta pana cu o zi inaintea citarii mele la DNA ”

Obiectivul urmarit

-compromiterea unui personaj politic (numele acestuia vi-l las dvs. sa-l aflati!).

Consecinte in plan personal

-destituirea mea de catre prim-ministrul Dacian Julien Ciolos la solicitarea publica imediata a ministrului Anca Dragu, din functia de presedinte al ANAF pentru implicarea ca suspect in acest dosar;

-punerea sechestrului pe bunurile imobile pe care le-am procurat dupa o munca de o viata;

-blocarea unei afaceri perfect legale a familiei mele initiata cu mult inaintea citarii mele ca suspect in acest dosar;

-distrugerea iremediabila a carierei si a reputatiei mele profesionale, precum si a imaginii mele publice

Consecinte in plan general

-pierderea increderii in justitie, din ce in ce mai accentuata, din cauza dosarelor de genul celui instrumentat de procurorul Tulus & Co.

– Romania este cunoscuta in lume ca fiind tara membra a Uniunii Europene unde fostul sef al fiscului este implicat in fraudarea de fonduri europene. In fapt, este un prejudiciu imens de imagine pentru tara in care traim. Ce sa mai inteleaga bietul contribuabil european despre Romania daca seful fiscului de acolo fura cot la cot cu asociatia romilor fondurile colectate din buzunarul cetatenilor UE?;

-blocarea, cel putin pe termen scurt, a procesului de reforma al ANAF cu consecinte foarte grave care au inceput deja sa se faca simtite; va reamintesc ca, in 2013, impreuna cu echipa mea, am demarat reforma ANAF care ar fi trebuit sa se incheie in 2018-2019. Schimbarea conducerii Fiscului la jumatatea drumului si inlocuirea acesteia cu persoane care nu cunosc paradigma acestei reforme echivaleaza cu stoparea procesului;

-paralizarea asumarii deciziilor in structurile administratiei publice a statului roman, si nu numai, prin frica indusa de fabricarea unor dosare similare.

Comentarii preliminare

La sfarsitul parcursului din instantele de judecata, chiar daca va fi la CEDO, adevarul va iesi la suprafata. Eu chiar am incredere deplina in justitie! Consecintele acestui dosar, mentionate mai sus, vor trebui reparate din pacate de statul roman, adica de dvs., contribuabilii. Si asta pentru ca autorii acestui dosar nu au nici o responsabilitate legala.

Astazi, in prima parte, va pun la dispozitie paginile din rechizitoriu halucinant care privesc pretinsele mele fapte in opinia autorilor dosarului precum si declaratia mea de inculpat. De maine incolo, voi demonta acuzatiile DNA care oricum NU ARE NICI O PROBA IMPOTRIVA MEA pentru simplu fapt ca pretinsele ilegalitati nu s-au petrecut in realitate. Voi demonta enunturile, afirmatiile, rapoartele de constatare ale specialistului DNA etc, unele de-a dreptul caraghioase.

Ca intregul lor esafodaj de acuzatii/afirmatii/constatari/deductii nu are corespondent in realitate, mai treaca-mearga, dar pentru faptul ca rastalmacesc texte legale, acte aflate la dosar, pun patima in redactarea rechizitoriului, trec sub tacere fapte/inscrisuri extrem de relevante pentru cauza, sunt intr-o vadita confuzie din punct de vedere al proceselor de administrare fiscala,etc., toate acestea trebuie sa le fac cunoscute dvs. Aceste aspecte sunt despre persoana mea si eu vreau sa fie publice! Si stiti de ce? Pentru ca imi doresc enorm ca in aceasta tara sa nu i se mai intample nimanui ceva asemanator celor ce mi s-au intamplat mie de la momentul citarii la DNA, din 09 februarie 2016!!!

Imediat dupa atribuirea calitatii de suspect in acest dosar, inainte de destituirea mea din functia de presedinte ANAF, am trimis un mail tuturor angajatilor ANAF prin care ii informam ca ma aflu in fata “unei ticalosii bazate pe un dosar penal fabricat”. Inclusiv pentru acest mail sunt incriminat in rechizitoriu! Ca sa vezi, ei imi distrug sanatatea, cariera, linistea familiei, reputatia, si eu, stiind ca nu am facut nici cea mai mica ilegalitate, trebuie sat tac malc, sa ma plimb ani de zile prin instante, iar domniile lor sa isi vada linistiti de treaba. Eventual sa mai faca vreo victima asa cum s-a intamplat si cu mine.

Nu, domnilor, ma voi apara in instanta si public cu toata puterea si indiferent ce alte “dosare” imi veti mai pune in carca.

Astazi, dupa ce de cateva zile studiez cate 10-12 ore pe zi acest dosar (si o voi face pana cand il voi invata pe de rost!) la care nu am avut acces pana la inaintarea in instanta pentru ca nici nu mi-a trecut prin cap ca nu se vor lamuri lucrurile in faza urmaririi penale (de asta nici nu am avut avocat), mai afirm o data public si mai raspicat: in acest caz nu este vorba numai despre incompetenta…este vorba de mult mai mult.

Si aceasta v-o spune si va va demonstra-o un om care nu a venit la sefia ANAF de la lipit afise!!!

TABELE: cifrele dezastrului colectarii TVA. Inconstientii fericiti n-au reusit sa acopere niciun leu din gaura de la reducerea TVA

In cele sase luni din anul trecut (iulie-decembrie) cu TVA redus de la 24% la 9% la alimente si alte categorii de produse, nu numai ca am reusit acoperirea impactului estimat de cca 450 mil lei/luna (6 luni x 450=2,7 md lei), ci s-a obtinut cu 1,75 md lei in plus. Pe total an 2015 am realizat un spor de colectare la TVA de 6,25 md lei fata de anul 2014, adica cca 1,4 md euro!! (cf tabel 1).

Daca adaugam si sporul din ianuarie anul acesta, cand am avut cota de 9% fata de ianuarie 2015, de peste 1 md lei, pe sapte luni cu cota redusa la alimente am obtinut cca.2,8 md lei fata de un impact in minus estimat de 7lunix450 mil lei=3,15md lei! (cf tabel 2).

Urmeaza dezastrul lunilor februarie-iunie, de la momentul reducerii cotei standard de la 24% din anul acesta cand nu se reuseste sa se colecteze nici un leu in plus fata de impactul estimat lunar de cca 750 mil lei, adica se colecteaza mai putin fata de perioada corespondenta a anului trecut cu 3,7md lei (cf tabel 3).

Practic, n-au reusit sa acopere nimic din gaura creata in conditiile in care consumul a cunoscut explozie rar intalnita, ajungand in februarie chiar si la +20%.

De mentionat, de asemenea, ca in aceasta perioada a scazut si suma TVA rambursata efectiv agentilor economici.

Cu toate acestea colectarea TVA este la pamant. Se ascund in spatele planului, si a veniturilor lasate de mine in ianuarie (fara acestea, nici planul nu-l faceau) neintelegand ca au blocat reforma unei institutii si ca important nu e planul, ci reforma structurala care va trebui reluata aproape de la zero dupa ce ei pleaca la locurile caldute, fericiti ca au facut planul si…atat.

Cu adevarat ingrijoratoare este consolidarea trendului descrescator, fapt care arata, fara putinta de tagada, ca masurile de combatere a evaziunii s-au relaxat considerabil. Poate va amintiti de impactul actiunilor pe care le-am initiat in 2015 pe linia emiterii bonurilor fiscal si a facturilor! Va invit in toate acele zone de evaziune recunoscute si controlate anul trecut sa observati cu ochiul liber cum emiterea documentelor (facturi, chitante, bonuri fiscal, etc.) si inregistrarea lor in contabilitate a devenit o amintire!

Pe langa paralizarea, e drept temporara, a activitatii Antifraudei am asistat in aceasta perioada la un adevarat asalt public demolator la adresa activitatii ANAF din partea unor “consultanti” conectati la conducta onorariilor grase intretinuta de evazionisti. Ca acesti “consultanti” sunt inclusive printre factorii de decizie ai MFP, nu este decat o coincidenta!

Va reamintesc, ca la momentul luarii deciziei extrem de curajoase de relaxare fiscala, la solicitarea fostului ministru de finante cat si a premierului ne-am angajat, impreuna si cu alte institutii ale statului roman, intr-o batalie sustinuta contra evaziunii fiscale. Aceasta deoarece Romania avea cel mai ridicat decalaj fiscal (diferenta dintre suma TVA-ului de colectat generata de activitatea economica si suma colectata efectiv) din UE, si anume: 43,5% in 2012 si 41,5% in 2013!!

In anii 2014 si, mai ales in 2015, nivelul decalajului fiscal a scazut in mod continuu pana la un nivel estimat de cca 35% . Fiecarui punct procentual redus ii corespunde un tva (la cota medie scazuta de astazi) colectat suplimentar de cca 500 mil lei! Lesne de imaginat ce rezerva de crestere a veniturilor din TVA are administratia fiscala din Romania, cu o conditie: sa fie lasata sa isi faca treaba si sa i se aloce resursele umane si de logistica necesare.

Ce s-a intamplat in fapt in aceasta perioada? Din ratiuni electorale (nu trebuia consolidata imaginea premierului Ciolos de salvator al neamului si continuarea guvernarii “tehnocrate” si dupa alegerile din toamna aceasta?!) preocuparea pentru imagine a devenit indeletnicirea obsesiva a guvernarii. In acest context duritatea masurilor pe care le-am luat nu cadra cu o astfel de preocupare dar mai ales cu “atingerea” unor zone de evaziune “controlata”. Firesc, eliminarea mea se impunea de la sine.